A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

nàdu 1 , pps, agt, nm: natu, nau Definition de nàrrere: est incurtzau de naradu e s'impreat fintzes in su sensu de sa cosa chi si narat mescamente coment'e contu o díciu Synonyms e antonyms narau / contadu, nada 2. ca fit ómine de savímene, chin pacas paràulas vene natas los poniat totu a sa muta 3. de su nau a su fatu nc'est grandu diferéntzia Translations French dit, dicton English said, told, known as, saying Spanish dicho Italian détto German gesagt, gennant, geheißen.

nàdu 2 nàdru

nàe , nf: nai 1 Definition parte de una mata, cambu mannu, grussu, ma parte cussu puru is cambos prus mannos / min. naigedha, naighedha, naissola Synonyms e antonyms arrampu, bratu, cambu Idioms csn: èssere nae dorta = (nadu de unu) èssere ramu tortu, trevessu, chi no afilat a deretu, chi fait de conca de cussu e no ascurtat s'arrexoni Sentences s'àrbure est barriada gai a meda chi zughet sas naes dórchidas ◊ sa linna a nae si campionat a fasche ◊ si est sicada sa nae fozida Surnames and Proverbs smb: (De)ssanai, (De)ssanay Scientific Terminology rbr Translations French branche English branch Spanish rama Italian ramo German Ast.

nàe 1 , nf: nai 2, nave, navi Definition mezu mannu de trasportu po andhare in mare de pòdere ingòllere cosa e gente meda, o fintzes fruniu de armamentos a iscopu de gherra / sa parte de fundhu inue si ponet su gàrrigu = pajolu; fai s'àrburi de sa nai = fàghere s'àrbure ritza (inartare ambos peis ponendho in terra amdaduas manos) Synonyms e antonyms bastimentu, nabiu Sentences sa nae blindhada resistit a sos siluros ◊ in altu mare pone nae e tòrrandhe cun pesu ricu! (Limbaresu)◊ tet àere pontes in totu sos mares e naes peri totu sos trainos…◊ si est postu in tróglia pro agatare duos postos in sa nae ◊ s'intras in su mare a vela isparta che afundhas cun sa nae! (M.Murenu)◊ s'istrasura iat traghillau sa navi: fut impossíbbili arresisti a su bentu ◊ su bentu at istorradu sas naves Scientific Terminology trps Etymon ltn. nave(m) Translations French navire English boat Spanish barco, buque Italian nave German Schiff.

nàe 2 , nf Definition totu su corpus de un'animale Synonyms e antonyms carena, carenale Sentences ite ndhe as, boe, chi tanta poténtzia ti at dadu sa natura e tanta nae candho tropu est sa tua passiéntzia? (B.Sini)

naèra , nf Definition genia de cosa (duas) chi essit asuta de sa barra (in su gúturu) a crabas e brebès e abbarrat pendhendho coment'e lorinchinu, unu a cad'ala Synonyms e antonyms nàcara 1.

nàera , nf: nàiri 1, nària Definition sinnu de bestiàmene: un'intaca o segada de mesu de s'origa (a bortas in ambas) a s'oru, a denanti (n. ananti) o a desegus (n. avatu) o fintzes fadhias o trevessas (in d-un'origa a denanti, in s'àtera apalas) e deosi abbarrat coment'e un'unga de origa pendhendho Surnames and Proverbs smb: Naria Scientific Terminology pst.

nàfata , nf Definition genia de ógiu chi si bogat de su petróliu, bonu coment'e carburante po motores a iscópiu a duos tempos o fintzes po abbruxare Sentences m'infastidiat su fragu de sa nàfata, sa frúsia de is portas e su tremuleu de is finestrinus.

nafatalína , nf Definition genia de sustàntzia bianca, fragosa, chi bogant de su carbone fóssile o de su catramu, impreada mescamente po no lassare pònnere sa tega a s'orrobba téssia chistia Sentences cussus tzerpius chi si papant s'arrobba dhus podis isperdi cun sa nafatalina.

nàfra , nf Definition navra*, ma nau in su sensu de marcu, sinnale de abbruxadura in sa pedhe.

nafrútza , nf Sentences est un'erba meghinosa chi assimbizat a sa margaridarza, o a sa nafrutza (Frau-Puddu) Scientific Terminology rbc.

nagiòla naciòla

nài , vrb: narai Definition s'impreat in su sensu de bogare foedhu, foedhare bastat chi siat, ma mescamente precisandho is foedhos o chistionu chi si faet e fintzes in su sensu de torrare foedhu a una pregonta: sa coniugatzione est sa matessi de nàrrere / est a nai = benit a nai, est a isciri, coment'e a nàrrere, itl. cioè Synonyms e antonyms faedhare / nàrrere* / arraspundi | ctr. cagliare, citire Sentences nara sa cosa acoment'est, no neris fàulas! ◊ cussu no tenit ita nai ◊ dognunu narat sa sua ◊ su nai mi nc'est passada s'ora!…◊ in bidha mia neus diasi!

nài 1 nàe

nài 2 nàe 1

naíbbulu , nm Definition cosa chi si narat, manera de nàrrere, fintzes contighedhu curiosu Synonyms e antonyms naranara, naravèglia Sentences at a èssiri finas capitau a s'ischèsciri fuedhus e naíbbulus passendusí su contu de s'unu a s'atru (G.Desogus) Translations French anedocte English anecdote Spanish anécdota Italian anèddoto German Anekdote.

nàica , nf Definition puntedhu chi si ponet a is naes de is matas càrrigas a meda de frutu po no si ndhe segare Synonyms e antonyms frucàrgiu Etymon srd.

nàidi , nf: nàira, nàiri Definition genia de arracadas o figas chi essint in su tzugu, asuta, prus acanta a su gúturu, a crabas e brebès e abbarrant pendhendho che duos lorinchinos Synonyms e antonyms nabras*, nàcara 1 Surnames and Proverbs smb: Nairi Translations French gourmette English curb Spanish barba Italian barbazzale, téttola German Bart, Ziegenbart.

naidúra , nf Definition su nàrrere, manera de nàrrere Synonyms e antonyms naradura* Sentences a naidura nant: A mi che tirare su lutu a candho seo morta!

naigàre , vrb: navigai, navigare Definition andhare o cúrrere in mare apertu, in nave, ma fintzes andhare bastat chi siat in logu largu o mannu che a su mare Sentences nàigant in abbas pagu giaras ◊ sa barca m'est bortulada in su mezus navigare! 2. est naighendhe in su mare de sa bundhànscia Translations French naviguer English to sail Spanish navegar Italian navigare German zu Wasser fahren, segeln.