atitài, atitàre , vrb Definition cantare e prànghere su mortu, o fintzes po unu dispraxere mannu / atitai sa pisita = prànghere pro cosas de nudha Synonyms e antonyms atiorai, atitidai, tejare Sentences si apunzant atitendhe mama, babbu e muzere ◊ atitendhe si solvet in piantu ◊ si est inginugara acanta de su frari mortu e s'est posta a dh'atitai ◊ daghi morzo, chin sentimentu prànghemi e atita! ◊ no dhi asciutat ogu de prangi e atitai 2. atitamidha, atita: est morta sa pisita! Etymon ltn. *ad-titiare.
atitía! , iscl: titia!* Definition isclamu, foedhu chi si narat candho unu sentit fritu meda.
atitiàre , vrb Definition its, astriare?, narrer titia? Sentences túscio, sono sas manos e no fuit ma in feos iscríulos s'istruit e cun issos su coro mi atitiat (Sechi).
atitidài , vrb Definition cantare e prànghere lastimandho su mortu, o fintzes po unu dispraxere mannu Synonyms e antonyms atitai Etymon srd.
atítidu , nm: atitu Definition càntigu e prantu de làstima chi si faet sentindho unu mortu, o po unu dispraxere mannu Synonyms e antonyms atitonzu Sentences s'intendhiant sos atitos de sa muzere e de sos fizos isorfanados ◊ s'atítidu de sas féminas che iscancat su coro ◊ inube diapo acatare sas paràgulas prus zustas pro un'atitu lastimosu, anzonedha mea?! Scientific Terminology sntz Etymon srd.
atitiglionài , vrb: atitillonai Definition istare in su fritu ateterandho, tremendhosi Synonyms e antonyms abbidhiritzai, acancarronae, ateterigare, intetericare, inteterighedhare Sentences su frigidúmini est cosa grandu lègia: seus cancaraus atitiglionandu!◊ ses atitillonendi de su frius! (G.Tatti)
atitiliàre , vrb Definition èssere a titilias, a trémias de su fritu.
atitillía , nf: tidilia* Definition istriore, trémia de assíchidu o de fritu, genia de iscutulada chi faet sa carena Sentences candho bido cussa maca de tia Mariedha mi batit sèmpere s'atitillia!
atitillonài atitiglionài
atitirigadúra , nf Synonyms e antonyms ateterigamentu Etymon srd.
atitirigài ateterigàre
atitirigaméntu ateterigaméntu
atitirigàu , pps, agt Definition de atitirigai; chi est morindho de su fritu, chi tenet fritu meda Synonyms e antonyms aggruncidu, allintugliadu, ateterighedhadu / cdh. atitiricatu, intetaricatu | ctr. caente 2. est atitirigau de su frius.
atitirighedhàre ateterighedhàre
atitiríu , agt Synonyms e antonyms aggruncidu, ateterighedhadu Sentences eus a lompi isciustus colagola, atitirius de frius, illudragaus e mortus de fàmini (J.Murgia) Etymon srd.
atitivollàe , vrb Definition animare, pònnere ischinitzu, atitivollu (po bonu o po malu) Synonyms e antonyms sciniciai, subuzare.
atitivóllu , nm Definition genia de idea, de pentzamentu Synonyms e antonyms afródhiu, arraolu, ischinitzu, pestighinzu.
atitivríu , nm: titivrius* Synonyms e antonyms arpilia, astriada, istriore, tidilia.
atitonàre , vrb Definition alluere su fogu, acotzare bene is tzitzones de sa linna po fàere fogu.
atitonàtu, atitonàu , agt: atzitzonatu,
atzitzonau Definition
chi est niedhu de sa népide, nau de is laores
Synonyms e antonyms
abburvuradu,
afrachilau,
allampiau,
anneuladu,
calinu
Sentences
tricu, trídicu atzitzonatu
Etymon
srd.
Translations
French
niellé
English
affected by smut
Spanish
atizonado
Italian
golpato
German
von Steinbrand befallen.