A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

arrestigàre 1 , vrb Definition arresparmiare, ispèndhere prus pagu de su necessàriu, a míndhigu, fàere s'arrestigau / a. in sa chisina e isperditzare in sa farina = unu fàghere chi no tenet sétiu a risparmiare in sa cosa de pagu contu e perdimentare sa cosa de valore Synonyms e antonyms aorrai, arresparmiai, collire, istraviare 1 | ctr. aperdimentare, disperdissiare, ispeldisciare, istravuciare Sentences arrestigandhe sèmpere ses, tue! ◊ gasi tenzas arrestigandhe, tue, chi no tenes mancu unu fizu po dhi lassare sos benes! Etymon srd.

arrestigàu , agt Definition chi est de manu istrinta, chi giaet pagu Synonyms e antonyms arrestigosu, limidu, restigaju, susuncu | ctr. bundhosu Sentences dhue at annadas bundhosas e àteras arrestigadas Etymon srd.

arrestigòre , nm Synonyms e antonyms asurímini, ingurdoneria, istrintúmene, limiore, susuncúmini Etymon srd.

arrestigósu , agt Definition nau de ccn., chi est limidu, de manu istrinta, malu a giare Synonyms e antonyms assuriu, cringone, ingurdone, ispiceche, restigaju, susuncu | ctr. dadivosu, manibrenu Etymon srd.

arrestígu , agt, nm: restigu Definition chi o chie est susuncu, de manu istrinta Synonyms e antonyms acaniu, assuriu, cringone, ingurdone, pistricu, susuncu | ctr. dadivosu, manibrenu Sentences arrestigu malu, tanti zai mi passaias sa paga!…◊ ses irricu e arrestigu puru ◊ pobidhu meu est un'arrestigu malu, biet solu s'interessu suu! Etymon srd.

arrestónzu , nm Definition su arrestare Synonyms e antonyms arrestu 1 Sentences a logos, a carrasegare faghent s'arrestonzu, a befe: sas màscaras arrestant a totu cudhos birgonzosos chi agatant in sas carrelas chentza mascarados Etymon srd.

arrestrànga arratrànca

arrestríca , nf: restiga* 1 Synonyms e antonyms cannabitu, cordedha, cordigliola, filadissa, giúnchina.

arrestricadúra , nf Definition su arrestricare, sa cosa (pàgia o àteru) filada chi si ponet a bestire un'istrégiu, a fàere fundhos de cadiras e àteru Synonyms e antonyms impagliadura Etymon srd. Translations French empaillage English chairmending Spanish empajado Italian impagliatura German Strogeflecht.

arrestricàre arrestigàre

arréstu , nm: restu, urrestu Definition cosa abbarrada, unu tanti chi abbarrat, coígiu; faendho is divisiones, parte decimale in prus de su cuotziente Synonyms e antonyms resídiu, sobra Sentences in su fundu de sa tassa dhoi at un'arrestu de binu Translations French reste English remainder Spanish sobras Italian rèsto German Rest.

arréstu 1 , nm Definition su arrestare, su aciapare, su pònnere is ferros a unu po che dhu pònnere in presone Synonyms e antonyms tentura 1 Translations French arrêt English arrest Spanish arresto, detención Italian arrèsto German Verhaftung.

arrestúgu , nm: restrugu* Definition de su laore (trigu, órgiu, avena) sa canna chi abbarrat in su terrenu apustis chi che dh’ant messau Synonyms e antonyms restíciu.

arrésu , agt Definition chi est chentza fortzas, cédiu Synonyms e antonyms arréndhidu / isente, malàdiu Etymon srd.

arrésu 1 arrèsa

arresultàda , nf: resurtada* Definition su arresurtare; sa cosa o chistione deasi comente arrennescet, comente che finit o acabbat Synonyms e antonyms resida, revéntida Sentences fillora mia, ita trista arresurtada de cudhu bellu isposóriu!

arresúmi , vrb: resúmere* Definition nàrrere in pagos foedhos s'argumentu o chistione Synonyms e antonyms arresuminai, cumpendiai.

arresuminài , vrb: resuminai Definition nàrrere sa matessi cosa cun prus pagos foedhos Synonyms e antonyms arresumi 2. is fuedhus nous, batallendidhus e manixendidhus a bonu proi, arresúminant comenti su trigu modhi Etymon srd. Translations French résumer English to reassume Spanish resumir Italian riassùmere German zusammenfassen.

arresurtài, arresurtàre , vrb: arrisultai, erresultare, resultai* Definition àere un’arresurtau, su chi essit o chi si ndhe bogat de calecuna cosa chi si faet, de su chi si cricat de ischire; diventare calecuna cosa; bínchere una dificurtade e lòmpere a un'iscopu Synonyms e antonyms essire, resèssere Sentences tiu Perantoni si bistiat de màscara e ndi arresurtàt ca fiat arriri prus de is àtaras màscaras ◊ de s'iscritura sagrada arresurtat chi Elias fiat unu campioni po su nòmini de su Segnori 2. Deus bollat chi s'inciascu arresurtit beridadi! 3. Pitanu iat apretau s'arretore po che arresurtare a dhi lassare su cuadhu ◊ nemos ch'est arresurtau a calare a fundhu Translations French résulter English to result Spanish resultar Italian risultare German sich ergeben.

arresúscidu , nm Definition su torrare a bios, ma nau giai solu de Gesugristu Sentences candu celebraus s'arresúscidu de Gesugristu est Pascamanna (G.Tzuncheddu) Translations French résurrection English resurrection Spanish resurrección Italian resurrezióne German Auferstehung.