còntra , prep, avb, nm: contras, cronta Definition foedhu chi inditat sèmpere disacordu, arrealia o àteru chi si oponet, calecuna cosa chi no andhat in agiudu ma antzis tot'àteru (fintzes dannu), e acumpàngiat su foedhu chi depet arrecire sa contrariedade (francu candho est avb.) Idioms csn: andhare c. a unu = pònneresi, essire, faedhare in contràriu; fai su contras a ccn. = rispòndhere, faedhare in contràriu de su chi at nadu ccn. Sentences si seis a prima contras de calincunu, perdonai! (Ev)◊ contra a chie la tenes chi ses a irrocos? ◊ dha tengu contra a tui ca mi as fatu arrui! ◊ sa prova est contras a issu 2. si tue li andhas contra, cussu si agatat solu ◊ totu sa zente li est andhada contra ◊ su pipiu no at tentu su prontu de fai su contras a su babbu e fut abarrau citiu 3. fui dudosu, de continu pesandhe su proe e su contra Etymon ltn. contra Translations French contre English against Spanish contra Italian cóntro German gegen.

còntra 1 , nf: cronta 2, cronte Definition logu artu, atza, oru de unu monte ue faet a iscrébigu, fintzes su muru de unu putzu; pedra manna, orroca, muntone de pedra Synonyms e antonyms bica, monte / roca Sentences sa sírcia àrtziat plena de àcua e tui incarendidí in sa cronta ti miras in funtana ◊ un'ómine ndh'est istupau de una cronta 2. poita custa cronta chi una dí fiat pani no si lassat prus cumossai? ◊ una perda ndi est arruta de una contra ◊ e cumenti ti dha passas cuendididha in cussas crontas? ◊ iat pensai de pigai a sa cronte po s'impostai a candu passàt calincunu sirbone Scientific Terminology slg Translations French contrefort, falaise à pic English edge, protrusion, vertical side Spanish saliente Italian sporgènza, spónda o paréte a picco, contraffòrte German Vorsprung, Überhang, Strebemauer.

còntra 2 , nm, nf: cronta 1 Definition in su càntidu a tenore, una de is boghes de su cuncordu chi si faet in su gúturu, boghe grussa Idioms csn: allegare a boche de c. = zúghere boghe russa; fàchere sa c. a ccn. = rispòndhere, dare sinnale de contrariedade; bàsciu e contra = is duas boghes (o "mascu e fémina") e duos ómines chi faendho sa boghe acumpàngiant is poetas de parcu intreverandhosi apare in sa pausadedha chi faet chie est cantandho 2. a cust'isporrónchiu aiat fatu sa contra unu gànnitu arrejolatu chi nessune aiat intesu mai Translations French baryton English baritone Spanish barítono Italian barìtono German Bariton.

«« Search again