bergungiàe , vrb: birgonzare, bregugnare, bregungiai, bregunzai, brigonzare, brigungiai, ergunzare, virgonzare Definitzione tènnere o sentire bregúngia / malu a bregugnare (nadu de ccn.)= chi no tenit o no sentit bregúngia Sinònimos e contràrios frigonzare, imbregungiai, rigonzare Frases Maria, mancari birgonzandhe, li at istrintu sa manu prus forte, a Portolu ◊ bos ponides a assuconare unu malevadadu… birgonzadebbondhe!◊ mi seu bregunzau de àiri iscritu adiasi! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu avoir honte Ingresu to be ashamed Ispagnolu avergonzarse Italianu avére, sentire vergógna Tedescu sich schämen.

dòlere , vrb: doli, dòliri Definitzione provare o sentire su dolore po calecunu male a sa carena, fàere male; sentire dispraxere po css. male o dannu: s'impreat solu sa 3ˆ p. singulare de unu modu finiu (mi, ti, li dolet, nos, bos, lis dolet, doliat, e totu deasi), s’inf., pps. e ger. / pps. dófidu, dólfidu, dórfiu, dólidu, dóliu, dóssiu Sinònimos e contràrios incrèschere, incrudèschere / dispiàchere Frases dae su pódhighe malu mi ndhe dolet totu su bratzu ◊ mi est dolindhe meda, custa pistadura, como a sàmbene fritu ◊ narabbilu a mamma, fizu meu, inue ti dolet! ◊ mi ses tochendi aundi mi dolit ◊ no mi sunt mai dólias is origas 2. a nois nos dolet su dannu chi ant tentu in cussa famíllia! ◊ mi dolit su coru solu su pensai ◊ su èssere pecadore mi dolet cantu su èssere bisonzosu Ètimu ltn. dolere Tradutziones Frantzesu avoir mal Ingresu to ache Ispagnolu sentir dolor, sentir Italianu sentire il dolóre, dolére, rincréscere Tedescu weh tun, leid tun.

gelài 1, gelàre , vrb: zelare Definitzione àere, pònnere o sentire gelu, regelu contras a unu o calecuna cosa / g. male a unu = no piàghere; pro chi eo male ti gele = mancari no ti piaga Frases fustei puru est istróllica, no s'iscít a chini istimat e a chini gelat: cussas puru funt fillas! ◊ "m'istimat, mi gelat" funt is fuedhus chi narant ispollendi unu frori po biri comenti arresurtat… Ètimu itl. gelare Tradutziones Frantzesu avoir de l'aversion contre qqn., antipathie Ingresu to feel a strong dislike Ispagnolu sentir antipatía Italianu sentire avversióne, antipatìa, detestare Tedescu gefroren, eisig, Eis.

intèndhere , vrb: intendi, intèndiri, intènnere Definitzione ingòllere cun s’oidu, cun is origas, totugantu su chi si podet cunsiderare sonu, boghe, fintzes chentza dhue atuare o pentzare, chentza iscurtare apostadamente; dhu narant fintzes in su sensu de pònnere mente a su chi narat s’àteru, de dh’acuntentare, in su sensu de fàere efetu; rfl. istare de salude, sapire calecuna cosa de malu o de bonu in sa carena / pps. inténdhidu, intésiu; ger. intendhendhe, intendhindhe Sinònimos e contràrios sentire Maneras de nàrrere csn: èssiri bellu, o malu, a intèndiri = chi intendhet o chi no intendhet cun fatzilidade, chi no pecat o chi pecat a origras (ma fintzas chi ponet o no ponet mente); intèndhere a un'incamba = cumprèndiri allu pro cibudha; intè, intè!…, intendei!… = labai!; za l'intendhes = zenia de nada, in mesu de su chistionu, in mesu de un'àtera fràsia (e pro cussu iscrita in mesu de duas vírgulas), po no arrepítiri ma fintzas po fai arregordai su chi in su chistionu unu at giai nau; intendheresila = andai de acórdiu (fintzas èssiri afancedhaus a iscusi); abarrai inténdius = abarrai de acórdiu; mancu intesa l'at! = su corpu chi at leadu l'at furminadu, mortu in s'istante Frases est s'orija infadada de cantu a sa limba intendhiat ◊ a chie l'as intesu a nàrrere gai, maleducadu?! ◊ intendho chi sos babbais sunt fatendhe a litru intreu! ◊ chini no intendit a fuedhus no intendit mancu a cropus ◊ intendho su coro a bàtimos 2. atzerrieimí su dotori ca m'intendu totu caramau! ◊ candu dh'arrexonasta no fut prus cudhu: si bit ca si dh'intendiat, sa maladia ◊ nerit, ita s'intendit? aundi dh'increscit? ◊ su malàidu como s'intendhet bene ◊ candu si est inténdia at avisau sa levadora 3. intesa l'at: cheret nàrrere chi cussa fit sa meighina zusta ◊ Gesugristu, iscurtainnosí, intendeinnosí! ◊ gei est bellu a intendi, pichiendi totu s'ora!…◊ cussu est malu a intèndhere: li naras sa cosa a tantas bias ma no ponet mente etotu! 4. sa muzere si l'intendhiat cun àter'ómine ◊ su mere si l'intendhiat chin sa teraca ◊ fint a cumone ma no si l'intendhiant e ant iscrobadu 5. cussu, za l'intendhes, est malu: totu su chi at fatu a mie? odheu!… Sambenados e Provèrbios prb: chie no intendhet peràulas mancu corpos! Ètimu ltn. intendere Tradutziones Frantzesu entendre, sentir Ingresu to hear Ispagnolu oír Italianu udire, sentire Tedescu hören.

issilicàre , vrb Definitzione sentire o àere coment'e fàmene, isanimamentu, afinamentu de ànima Sinònimos e contràrios schinitzai Tradutziones Frantzesu avoir l'estomac creux Ingresu to feel hungry Ispagnolu tener hambre Italianu sentire languóre, fame Tedescu Hunger haben.

sentíre, sentíri , vrb: sentzire Definitzione su si sapire o provare unu dolore o calecuna cosa chi dispraxet aintru de sa carena chentza ischire cun precisione inue (ma fintzes de comente sa fémina príngia si sapit de s'illibbertare); provare in s'ànimu dispraxere, tristura, làstima o dolu po ccn. o calecuna cosa andhada male, de malu; bastare s'ànimu, èssere animosos / sentire cosa a unu = tènnere calecuna cosa contras a unu Sinònimos e contràrios dispiàghere / lastimai Frases e candho si est sentida muzere tua? ◊ passat una cira e dèu non mi seu sentira de nudha: torrat sa levarora po mi visitai e nascit su pipiu! ◊ cussa berbeghe est sentida: oe o cras anzat ◊ naro sas cosas comente las sento ◊ custos no sentint ne birgonza e ne dannu ◊ ògios bellos, nàdemi ite sentides cun megus! ◊ chie at sàmbene caldu no si ndhe sentit de sas temporadas ◊ est rutu e si sentit ancora de sa ruta ◊ comente ti sentis, como? ◊ at leadu una cadha mala, si est sentidu fintzas male ◊ sa dí chi si est sentiu no at papau nudha de dhu fai mali ◊ iat incumentzau a tenni pauria e a si sentiri ◊ issu si fiat sentziu de bronchite 2. sento, Sardigna, cudha voluntade de gherrare sufrindhe pro sa tua libbertade (A.Casula)◊ sento chi a bois so lassendhe sentza amparu ◊ no cretast chi bivu in axiu: sentu solu a èssiri istau che pipiu, cun tui! ◊ so sentindhe chi si la murghent puru sa crabita chi mi che ant furadu! ◊ lu sunt sentendhe prus a mortu chi no a biu ◊ sento sos chi sunt in pena pro cudhos chi no sunt torrados ◊ issa no at sentitu su bene pérdiu ◊ sentius zòvanos e betzos, candho morint!◊ la sento s'assione mala chi mi as fatu e sos malos faedhos chi ti apo intesu! 3. si mi sentis cosa, naramilu in cara! ◊ proite no m'iscries: mi sentis carchi mancàntzia? ◊ si sentis alguna cosa, filla, perdona! (L.Matta) 4. no mi la sento a fàghere totu cussu caminu Tradutziones Frantzesu éprouver, regretter, plaindre Ingresu to feel, to be sorry (for) Ispagnolu sentir Italianu sentire, dolérsi, compiàngere Tedescu fühlen, bedauern, beweinen.

«« Torra a chircare