stronciài , vrb: istrunchiare*, strunciai (strun-ci-a-i) Definitzione fàere una cosa a stròncius, a orrugos; segare a istúturu, arrespòndhere male, pigare a boghes, de malu crabbu, murrungiare, brigare Sinònimos e contràrios arrogai, secare, struncionai / abboluire, abbruncai, ataciai, chelcire, irmurrare, sbruncai, struncionai, trilliare Frases pigat su pani, dhu strònciat e si ponit a papai ◊ seu giai stroncendumindi un'arrogu, de cussu pani! 2. no bollu strunciai, ma certus dotoris funt cumbintus de isciri curai su malàdiu ◊ seu discuidau e tenint arrexoni de mi strunciai Tradutziones Frantzesu démolir (fig.), gronder, blâmer Ingresu to put down, to scold Ispagnolu vapulear, reprobar Italianu stroncare, sgridare, biasimare Tedescu abbrechen, ausschimpfen, tadeln.

studài , vrb: iltudare* Definitzione fàere mòrrere o bènnere mancu su fogu, una lughe, ccn. cosa alluta o chi si pentzat coment'e alluta, tenendho, funtzionandho (es. s'aràdio, su motore, àteru) Sinònimos e contràrios ammoltighinare, ammortiare, irmòrrere | ctr. allúere, allumae, atzèndhere Frases studaindi sa luxi! ◊ studa su fogu! Tradutziones Frantzesu éteindre Ingresu to put out Ispagnolu apagar Italianu estìnguere, spègnere Tedescu löschen, ausschalten.

trusàre , vrb Definitzione pònnere sa trusa, essire afaciolaos Sinònimos e contràrios mascarare | ctr. iscaratzare Frases a carrasegare sunt dies de trusare ◊ a carrasegare sa pisedhina s'istràviat gioghendhe, a bias trusada ◊ posca de sos impostos, a su secuestradu comintzeint a lu trusare ◊ a carrasegare isse si trusaiat sempre Tradutziones Frantzesu se déguiser Ingresu to put on a mask Ispagnolu disfrazarse Italianu mascherarsi Tedescu sich verkleiden.

«« Torra a chircare