disamparàdu , pps, agt, nm: disamparau Definitzione de disamparare; chi no tenet amparu, chi est lassau in abbandhonu Sinònimos e contràrios abbandhonadu, difortunadu, disciamparau | ctr. amparadu, contivizadu 2. caru babbu, prite nos as lassadu disamparados? ◊ depimus dare calchi cosa pro sa zente disamparada ◊ che pòbera isconfusa, disamparada e nuda, no at bratzos ne ghia chi la potant torrare in bona muda 3. in sos muntonarzos sos disamparados sunt chirchendhe recatu, in mesu de sa zente dimandhendhe (L.Marielli)◊ si a su disamparadu daes apozu est caridade Tradutziones Frantzesu sans protection, délaissé, abandonné Ingresu forlorn, emarginated, unprotected, down and out, outcast Ispagnolu desamparado Italianu indiféso, derelitto, emarginato Tedescu ungeschüzt, verlassen, Ausgestoßene.

E, e , cng Definitzione sa de chimbe líteras de s'alfabbeto est unu sinnu chi si ponet po unu sonu vocale mesanu; impreada a sa sola est una cng. Coment'e vocale a bortas est unu sonu apertu, largu [ɛ] (acentu gràficu / `/: è) e a bortas serrau [e], istrintu (acentu gràficu /´/: é): est apertu candho prus ainnanti de unu postu in su foedhu dhue at un'àteru sonu sèmpere apertu (/a/), o mesanu etotu (/e/, /o/) fintzes candho custu sonu est rapresentau cun vocale chi po régula est de sonu serrau (/i/, /u/) si però in su foedhu chi dh'at fatu dipèndhere dhue iat unu sonu mesanu etotu (e comente dhu'est como puru in log.): bène, chèna, faèdhos (e fuèdhus), o fintzes bèngu/bèngiu (bèngio, bènzo), bèni (bène), brèmi (bèrme), crèu (crèo), dèu (dèo), gènti (gènte, zènte), ghètu (ghèto, bèto), issu intèndit (intèndhet), dèu intèrru (intèrro), lèi (lèa, lèze), nèmus (nèmos), orbèsci (abbrèschere), pentzèndi (pessèndhe), pèrdi, pèrdiri (pèrdere), pèrdu (pèrdo - ma Pérdu, Pédru), dèu sònu (dèo sòno), tèngu (tèngio, tènzo), trèmini (trèmene). Sa /e/ tónica est unu sonu serrau candho prus ainnanti de unu postu dhue at una vocale serrada (/u/, /i/) giai in s’étimu: cértu, faédhu, fénu, intérru, létu, nétu, béni!, brabéri, fémina, féti, nébida, pétzi, presonéri, chérfidu, dépidu, mércuris, nébidu, o fintzes cun vocale mesana prus ainnanti de unu postu ma serrada prus ainnanti de duos postos, es. séberu, ténneru, zénneru, ma pl. zènneros (cosa diferente est candho a su foedhu si aciunghet un'elementu chi no est parte sua: es. cramèndhelu = cramendhe + prn. lu, pessèndhedi = pessendhe + prn. ti). Coment'e cng., chi benit de su latinu et, no si pronúnciat prus sa /t/ de et, ma custa si faet intèndhere ca afortit sèmpere sa cunsonante de cuménciu de su foedhu chi si agatat ainnanti: tui e dèu = nr. tui eddèu, dèu e tui = dèu etúi (e non "edui" che in de tui), tui e nosu = tui ennòsu, batos e canes = batos ecànes (e non "eganes" che in de canes, àcua e soli = àcua essòli e no "esòli" che in dí de soli), goi e gai = goi eggài, die e note = diennote, unu e mesu = unuemmésu; in camp., candho si agatat ainnanti unu foedhu chi cumènciat cun /e/ o cun /a/, sa e cng. a logos che dha fúrriant a /i/: matas i erbas, ispropósitus i erroris, custus i àturus, ma méngius a dh'iscríere sèmpere e etotu, chi andhat ateretanti bene a nàrrere; in log., cun is art. si che fúrriat in "ei" po no si lassare cunfúndhere cun sa prep. ’e (= de): sa mama ei su babbu, sos frades ei sas sorres, sa lana ei sa peta, sas féminas ei sos ómines (ma si faet fintzes cun is agetivos/prn. de posidura custu, cussu, cudhu: custu ei cussu ei cudh'àteru), e méngius innoghe puru a dha regularizare e in s'iscritura e adatandho, totu su prus, sa letura. Coment'e impreu, sa e cng. serbit a pònnere impare duas fràsias o duos foedhos de su matessi importu grammaticale, ma bortas meda si ponet solu coment'e po giare prus fortza a su chi si narat (che in is fràsias de ammostu), e fintzes in su sensu de ma, cun idea de contràriu, de abbétia (babbu tou triballendhe che iscrau e tue ammandronadu!); si ponet fintzes po s'idea de aciunta, po cunsiderare impare duas o prus cantidades de aciúnghere o summare apare (in itl. = più). Coment'e vocale est desinéntzia de unos cantu númenes mascos e agetivos e deosi in campidanesu càmbiat a /i/: cane > cani, fradile > fradili, molente > molenti, ómine > ómini, pane > pani, callente > callenti; unos cantu númenes e agetivos chi a mascu essint in /e/ fúrriant sa desinéntzia in /a/ po fàere su f.: coghidore - coghidora, malefatore - malefatora, traitore - traitora, samunadore - samunadora. In camp. a logos (raru) sa /e/ est desinéntzia ue in totu su sardu si ponet sa /a/: es. mebe - meba/mela. Iscrita manna, E, s'impreat coment'e incurtzadura de Est, sa bandha geogràfica de s'oriente, e coment'e númene de una vitamina. A/c. sa e cng. e sa ’e prep. (cun aféresi de /d/) si podent cunfúndhere apare segundhu comente s'iscriet (es. "un'e mesu" podet bàlere unu e mesu – nr. unuemmésu = unu prus su mesu – e fintzes unu ’e mesu – nr. unuemésu = unu de mesu), a bortas fintzes cunfundhendho su significau: po cussu est méngius a no apostrofare mai su foedhu chi benit innantis de sa e cng. e ne sa prep. de e iscríere unu e mesu, fizu e mama, frutu e àrbure, tapu e fundhu e totu deosi po arresurtare prus craros fintzes unu de mesu, fizu de mama, frutu de àrbure, tapu de fundhu e àteros Frases custa cosa andhat bene como e andhaiat bene tandho ◊ cussu cristianu est fatu e lassau ◊ est aici e no ndi bollu intendi prus! ◊ custos sunt maridu e muzere, frade e sorre, sorga e nura ◊ papat pani e casu 2. e ita bolis? ◊ e a ue ses tuchendhe? ◊ e chie leat casu! ◊ e ite s'isto deo, a su postu tou!…◊ e andhe brea a mi che àere lassadu furare su zuo! 3. tzertos campant su cane cun sas mezus ingognas e no daent unu bículu de pane a unu famidu! ◊ tue no cheres e deo emmo! ◊ e comente, no ndhe li dao deo e ndhe li daes tue?! ◊ a ite tiat èssere: deo triballo e tue nono?! ◊ est beru e no lu cheres atrocare! ◊ mi fia drommendhe e tue mi ndhe ischidas! 4. duos e duos faghet bàtoro, chimbe e chimbe deghe Ètimu ltn. et Tradutziones Frantzesu e, et Ingresu alphabet letter, and Ispagnolu e, y ("e" davanti a parola che comincia con i) Italianu e, ed Tedescu e, E, und (Konj.).

elleíta, elleíte? , avb Definitzione ello e ite? = ite importat si?…, no importat si…: dhu narant coment'e pregontandho ma chentza de ibertare arresposta Sinònimos e contràrios ellea Frases elleite si sunt totu féminas, sos fizos chi at tentu?! ◊ elleite si cussa cosa si che est cota meda? antzis menzus gai! Tradutziones Frantzesu eh bien… Ingresu and then Ispagnolu ¿y entonces? Italianu beh?, e beh? Tedescu und nun?

epúru , cng, avb Definitzione e puru: cun totu cussu, mancari deasi, ma a bortas nau cun fele e a murrúngiu, in su sensu contràriu a su normale; candho si arrepitit tenet fintzes su significau de giai fut ora! Frases deo puru sonniei de ti àere in cumpagnia pro tota sa vida mia, epuru no ti tenzei ◊ nachi bi andhaiat paga zente, a su coju, epuru su locale fit prenu! 2. epuru bi l'as fata, mih, a mazare una criadura!…◊ male, epuru l'ant àpidu, mih, coment'e si che collire sa cosa! ◊ epuru epuru mi azis visitadu in sa maladia!… 3. epuru epuru mi as faedhadu! ◊ bi so andhadu e mi at pagadu: epuru epuru!… Tradutziones Frantzesu pourtant Ingresu and still Ispagnolu sin embargo, no obstante Italianu eppure Tedescu dennoch, trotzdem, und doch.

fressúra , nf: frisciura, frissura Definitzione sa parte de su corpus fata de coro, prumone, figau e isprene (de is animales bochitos,si costumat meda a dha fríere)/ circai o agatai ossus in sa frisciura = bídere male o cosa male fata fintzas inue no bi ndh'at Sinònimos e contràrios corada, revea Frases a chie cheret comporare concas, cordas, fressuras e immertzados! ◊ ma nara, non ndi apu a depi bogai is frisciuras a foras, po mi ponni custa giacheta?! 2. ita mala frisciura chi ti at postu mamma tua… bascitedha e fungura, no isbélias mancu nua! Sambenados e Provèrbios smb: Fressura, Frissura Ètimu ltn. frixura Tradutziones Frantzesu fressure Ingresu liver and lights Ispagnolu asaduras de res Italianu coratèlla Tedescu Geschlinge.

imbrortzinàre, imbroscinàre , vrb: imbrossinare, imbrossinzare, imbrossulare, imbruscinai, imbrutzinare, imbusciai 1 (im-bu-sci-a-i) imbussinare, immussinare Definitzione pònnere e orrumbulare in terra a longu a longu, trisinare in terra o, segundhu ite, in istrégiu cun calecuna cosa (es. farra) totu furriandho a dónnia bandha po fàere apicigare sa farra o àteru; fintzes su si fichire in calecuna chistione; nau a briga a fémina, crocare cun ómine / imbusciai su pipiu = pònnere sa criadura subra de s’artare de sa capella ue est coladu su Corpus de Cristos Sinònimos e contràrios imbrotulare, isterrigare / imbusciae Frases su cumassu modhiatu pro no si apitzigare s'imbrórtzinat in sa farina ◊ s'àinu s'imbússinat in terra ◊ dèu arruiu imbrusciendi is peis in su pruini ◊ su cuadhu iscapu s'imbrúscinat in s'anea ◊ s'imbolat in s'istoja e s'imbrossinzat ◊ fint imbroscinados in su ludrau ◊ apo passadu sa die imbrutzinadu in terra ◊ s'est imbussinau in mesu de su nie 2. totu custu cambiamentu, a parri miu tui ti ses imbruscinau in calincuna porcheria (Lai) 3. prinza ses? cherzo ischire cun chie ti ses imbussinada! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu rouler Ingresu to roll (over and over) Ispagnolu revolcarse Italianu avvoltolare, voltolare Tedescu zusammenrollen, wälzen.

inchighiristài, inchighiristàre , vrb: incixiristari, incragaristai, increghestare Definitzione coment'e fàere o artzare sa crogorista, arrennegare, su si crèdere meda, bogare sa conca de su sacu foedhandho cun atza Sinònimos e contràrios achibberare, achighiristai, altivai, inchibberare, inchighiridhare / abbetiae, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arrannegai, collobbiare, inchestare, inchietae, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Frases at rispostu increghestèndhesi ca sos disisvios fint totu solu pro sos zòvanos ◊ mi furia incragaristada ancora de prus e ia crétiu de passai is dis prus orrorosas de sa vida Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu se fâcher à mort, remplir d'orgueil, lever la crête Ingresu to fret and fume, to make proud, to get cocky Ispagnolu alzar el gallo Italianu adirarsi forteménte, insuperbire, alzar la crésta Tedescu sich erzürnen, stolz werden, den Kamm schwellen lassen.

ingortigài , vrb Definitzione nau de un'arremu postu male de no passare bene su sàmbene, fàere coment'e ortigu agiummai de no dhu pòdere mòvere, de no si dhu sentire, fàere unu pagu a dolidura e a iscrafíngiu; intostare, cancarare de su fritu Sinònimos e contràrios abborticare, addormicare, ammotroxinai, iformicare, indormicare / abbadherigare, ammustèlchere, cancarai, intostai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu engourdir Ingresu to have pins and needles Ispagnolu entorpecer Italianu aggranchire Tedescu erstarren.

iscrutzài , vrb: isculsare, iscultzare, iscurtare 1, iscurtzare, scruciai Definitzione bogare is botas, sa cartzamenta; furare is iscarpas a unu Sinònimos e contràrios isbotare | ctr. caltare Frases no t'iscurtzes ca ti faghet male, a pes nudos! ◊ su pipiu si cratzat e s'iscrutzat ◊ creíndhelu festajolu bene mudadu li ant intimadu de s'iscurtare, ma fit a prantas in terra ◊ a pitzinnu minore mi ant iscurtadu e trobeidu che anzone pro mi che furare su bestiàmine! 2. si est drommidu e li ant pitzigadu sa brulla de l'iscurtzare ◊ in tempus de gherra segundhu ue fit no faghiat a si fidare cun iscarpas noas, ca l'iscurtzaiant! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu déchausser Ingresu to take shoes and socks off Ispagnolu descalzar Italianu scalzare Tedescu Schuhe und Strümpfe ausziehen.

isculuzonàre , vrb: iscuruzonare Definitzione cricare, istare cricandho is cugigones, in is cugigones Sinònimos e contràrios fodichinare, iscrucuzonare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu fouiller dans les débarras Ingresu to search high and low Ispagnolu rebuscar en los rincones Italianu frugare nei cantùcci, nei ripostìgli Tedescu kramen.

iscumpassàre , vrb Definitzione agiummai coment'e fàere a cumpassu: abbaidare bene a s'atenta Sinònimos e contràrios iscodrignare, palmizare Frases sos pilos canos chi mi apo agatadu mi los apo iscumpassados rie rie Tradutziones Frantzesu dévisager Ingresu to look up and down Ispagnolu examinar Italianu squadrare, osservare Tedescu mustern, beobachten.

lebbreríscu, lebbríscu , agt: levreriscu, libberiscu, libbrariscu, libbriscu, limbriscu Definitzione nau de un'arratza de cane, mannu e pruschetotu bonu meda po cúrrere; nau de unu, chi est lestu e furbu, àbbile, abbistu e prontu no sèmpere po su bonu, chi no càstiat de ofèndhere o de fàere cun atza, isfaciu puru, chentza caràtere / longu che cane levreriscu = istrízile Sinònimos e contràrios faciudu, gafante, lebrerincu, prontu Frases fato de bratzos, do un'isfretzida e brinco a fora che cane lebbriscu ◊ mi che lampei che cane lebbriscu a mi ndhe leare una francada 2. macu macu o libbriscu fit chirchendhe sa tana in logu friscu! ◊ sos cussizeris prus libbriscos li podiant dare agiudu ◊ cussu limbriscu a chie li dait a mandhicare narat "Babbu"!◊ fit un'ómine sàbiu ma libbriscu che lèpere Ètimu ctl. llebrer + -iscu Tradutziones Frantzesu sans scrupules, opportuniste, libertin Ingresu free and easy, opportunist Ispagnolu lebrel, desaprensivo Italianu spregiudicato, opportunista, libertino Tedescu skrupellos, frech.

minudàntzia , nf: minutàntzia, minutàssia, minuzànsia, minuzàntzia Definitzione cosighedha minuda, pitica, trastighedhos (fintzes a bèndhere), chistiones de pagu contu, de pagu importu Sinònimos e contràrios fiolera, gnagneria, minudàglia, minudàmine, minudéntzia, minutzúmine Frases in custa minutàntzia non bi at nudha de briare! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu pacotille, bagatelle, futilité Ingresu bits and pieces, detail Ispagnolu menudencia, nimiedad Italianu minutàglia, quisquília Tedescu Kram, Krimskrams, Kleinigkeit, Quisquilien (Pl.).

minudéntzia , nf: minudéssia Definitzione cosa pitica, orrughedhos, cosas de pagu contu Sinònimos e contràrios atallaria, firchinadura, minudàntzia, minudera, minudia, minutzúmine, pibidhia Frases cussa minudéssia mancu la collas, colli sa pedra prus madura! Ètimu ctl., spn. menudencias Tradutziones Frantzesu pacotille Ingresu odds and ends Ispagnolu menudencia Italianu minutàglia, minutame Tedescu Kleinkram.

nébidu , agt: néidu, népidu, népitu, níbidu Definitzione nau de truncu de mata (mannu o piticu, grussu siat o fine), chi no portat nodos, ténneru, deretu e de totunu andhare, e po cussu fintzes lisu, chentza giúmburos: nau de terrenu, chi est bellu totu in paris, límpiu; nau de persona, chi no tenet neghe, sana, chentza pecos Sinònimos e contràrios daretu, nidu 2, ténneru / nédidu | ctr. nodosu Frases as truncadu s'àrbure piús nébida ancora preustinu ◊ at norant'annos, ma est nébidu che opinu ◊ at fatu duos bellos irfilares népitos de tuntunnos ◊ carchi mandrone si fit ingulimatu a cussas raicras bellas e népitas ◊ piantas altas, népidas, fozidas, de formas variadas e istranas (F.Dore)◊ po fae iscalas de carru serbiant matas néidas de ílixi 2. est una tanca manna, totu tirrinu népitu ◊ in còscias portat is carris níbidas che s'ou ◊ sos tzeracos, canno b'at de mannicare, sa canistedha la lassant népita che agliola (A.Pau) 3. de sentidos fit fémina nébida e sana ◊ sa pitzinnia est s'istajone de sa vida piús níbida e rica ◊ che népidu cristallu istat s'aera (F.Dore)◊ su mare fit che népidu cristallu Tradutziones Frantzesu tronc droit sans nœuds Ingresu straight and smooth (trunk) Ispagnolu tronco recto y liso Italianu diritto e lìscio (fusto) Tedescu glatt, aufrecht.

nídidu , agt: nítidu Definitzione chi si biet bene meda, craru craru, límpiu Sinònimos e contràrios nidu* 1, nódidu / ciaru Tradutziones Frantzesu propre Ingresu clean and tidy Ispagnolu nítido Italianu nìtido Tedescu klar, rein.

palmizàre , vrb: aprammizare, parmitzare, prammizare Definitzione castiare bene a dónnia parte, pruschetotu atesu e de logu artu e agiummai coment'e misurandho a prammu a prammu su logu chi si biet; fintzes cunsiderare a fine una cosa o chistione Sinònimos e contràrios adhiare, allutzare, annotare, apompiai, avistare, chilcare, ciarizare, crasteare, iscumpassare, isperare 1, setiare Frases gireit sos ojos coment'e a si chèrrere prammizare sas pessones ◊ est prammizendhe s'aera a bídere ite tempus faghet ◊ no ti fides, columba, ca s'astore est prammizendhe sa roca inue soles abbitare! ◊ si at parmitzatu su cassetone e si est abbitzatu de sos istampos ◊ prammizendhe dae sa sedha prus subra si sebestat su campusantu 2. ti prammizant sa cuscénscia cun su giudísciu de posca: zuighes malésigos, ite ndhe ischint de su proite de anzenas peleas? ◊ crè o no crè, in su pessamentu mi prammizaia totu sas naravellas intesas dai sos mannos (G.Ruju) Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu scruter, dévisager Ingresu to scan, to look up and down (s.o.) Ispagnolu escudriñar, otear Italianu scrutare, avvistare, squadrare Tedescu beobachten, mustern.

peribellógu , avb Definitzione peri su logu, aifatu de su logu Sinònimos e contràrios apetotu, totube Frases at ispeigau peribellogu totus is cumpàngius ◊ mi tragat peribellogu sèmpiri de mali in peus Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu partout Ingresu everywhere, here and there Ispagnolu por todas partes Italianu dappertutto, qua e là Tedescu überall.

pispisàlla , nf: pispisaza, puspusalla Definitzione orrughedhos finedhedhos, farinos, cosighedha de pagu contu, fintzes coígios, un'apenas de cosa Sinònimos e contràrios pimpirida, pispisa Frases is crapitas funt brutas de sa pispisalla de su pruini ◊ a ógnia sàntziu de carru ndi arruit de sa cerda sa pispisalla de su fenu ◊ si tocat a iscucullai sa pispisalla e is pimpirinas ◊ si bint is pispisallas luxentis de sa bia de sa palla Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu bribes Ingresu bit and pieces Ispagnolu baratija Italianu minuzzàglia Tedescu Kram.

sanzinàdu , agt Definitzione chi est a ispertiadas de diferente colore Sinònimos e contràrios balzu, beltigadu, perdigatzu, pertiatu Frases pisu, orzu sanzinadu Tradutziones Frantzesu zébré Ingresu with white and black stripes Ispagnolu cebrado Italianu zebrato Tedescu schwarz und weiß gestreift.

«« Torra a chircare