sónu , nm Definitzione css. fenómenu chi naschit comente tremet calecuna cosa pruschetotu istirada e tètera e chi podet èssere arregortu cun s'oidu, cun is origas: si narat mescamente candho est armoniosu, deghile, de pràghere; est una de is formas de s'energia e si medit in décibel / min. sonichedhu Sinònimos e contràrios música / apeutu, frúschiu, ischimuzu, istragada, istragatzu, istrepitzu, moida, súlbiu, tzocu Maneras de nàrrere csn: no s'intendit ni sonu ni tontonu = no si ndhe ischit nudha (de carchi cosa o chistione); sonare sas campanas a s. de mortu (a tocos pasados, istacados), a su fogu (a s'airada e afaiu); s. schinniu o mudu = tzacau, de cosa cannida, segada; is sonus (de canna) = zenia de sonajolu; intrare in s. una sonàgia = cuncordare su sonu chi depet fàghere unu sonazu Frases su sonu de dogni festa e dogni afidu, su sonu de totu, féminas e màscios in dillíriu ponet e iscàscios (F.Sechi)◊ za bos piaghent sos sonos, sempre a ràdio allutu!… 2. trista sa domu chi no intendit sonu ◊ no mi seu pótzia cabai in sonnu de sa timoria: dogna sonu mi pariat tronu! ◊ cun su bistiri de seda passu e non fatzu sonu Ètimu ltn. sonus Tradutziones Frantzesu son Ingresu sound Ispagnolu sonido Italianu suòno Tedescu Schall.

sóu , agt, prn: suo, suu, Definitzione chi (prn. su chi, totu su chi) est, o apartenet o pertocat a issu, a issa (3ˆ pers. sing.), acumpàngiat númene mascu síngulu (ma fintzes un'avb.) e si ponet sèmpere apustis che a totu is possessivos (a/c: po fémina si narat sua, po su pl. suos, suus, suas, e candho si narat de númenes diferentes, mascu e fémina pigaos impare, cuncordat cun s'úrtimu, su chi portat prus acanta o fintzes pl. mascu; cun númene de parentella no serbit e bastat s'art. candho su nm. de acumpangiare apartenet o pertocat a su sugetu de su vrb. de 3ˆ pers., sinono si depet sèmpere precisare s'apartenéntzia (es. mammai Maria at brigadu su fizu ◊ Tzitza si ndh'est chistionada cun su maridu ◊ Boredhu at bidu su babbu ◊ Antoni fit cun su frade ◊ issu si depit presentai acumpangiau cun su babbu e cun sa mamma ◊ Cíciu non si depit iscaresci de su connau!; sinono: mammai Maria at brigadu su fizu de sa bighina); a logos, po mascu de tertza persona sing. ponent sa forma fémina (o deasi paret, ma no est): in logu sua, s'isposu sua, fillu sua (ca no narant ne sou, ne suo e ne suu/sú) Maneras de nàrrere csn: su sou = sas cosas suas, su chi tenet; èssere, no èssere in su sou = èssere, no èssere in sensos, o fintzas èssere, no èssere intro de su possessu, su terrinu, sa cosa sua; batire a ccn. a su sou (chie sisiat su suzetu de su vrb., "sou" est nadu semper de cussu) = fàghere faedhare a unu, fàghereli atrogare fintzas su chi no cheret, batírelu a su chi cheret chie est chirchendhe de ischire cosa; a tempus sou = a su tempus zustu, addatu, candho andhat bene o menzus Frases gopai, mi fait seci in su postu sú? ◊ chie no contipizat s'anzenu no contipizat mancu su sú! ◊ mi at lassadu su líbberu sou ◊ donzunu ischit de su male sou ◊ chi dognunu potzat torrai a logu suu! ◊ sorre tua at fatu su cumandhu sou ◊ custu est a grória e onore sou ◊ est piticu su mundu cosa suu! 2. issu si est postu in caminu e at mandhadu addananti sou paritzos discípulos ◊ innanti sou no bi aiat neune 3. si s'est apoderada de su sou at fatu bene! ◊ si fut giai arréndiu a su fàmini, no a su suu, ma a su de Sara e de is piciochedhus (B.Lobina)◊ ite li chircas azudu candho isse no est bonu a fàghere mancu su sou?! ◊ candho unu est o triballat in su sou neune li narat nudha 4. no cheret faedhare, ma sa giustíssia già lu batit a su sou! (G.Ruju)◊ no che at pessone chi lu potat batire a su sou! ◊ si l'isúzigo bene lu bato a su sou Sambenados e Provèrbios prb: chini isperdit su suu trabballat s'allenu Ètimu ltn. suus Tradutziones Frantzesu son, le sien Ingresu his (her, its) Ispagnolu su Italianu suo Tedescu sein, ihr.

suchenàre , vrb Definitzione papare a mengianu, fàere immúrgiu Sinònimos e contràrios irmurzare Frases sa bama fit isparta, pàsida, in sa tanca ínnida suchenendhe Ètimu ltn. subcenare Tradutziones Frantzesu prendre son petit-déjeuner Ingresu to have breakfast Ispagnolu desayunar Italianu far colazióne Tedescu frühstücken.

talàu, tàlau , nm: telau Definitzione de sa farra, pruschetotu de su trigu, sa parte prus grussa, sa parte de fora de su granu Sinònimos e contràrios bilinzone, chilinzone, elinzone, frúfere, gràngia, linzone, mussu, podhi, russarza / cdh. brinnu Frases farina de tiàulu, narat su díciu, si boltat in telau ◊ pro s'àinu teniat provistas de telau ◊ su telau s'impitaiat pro addescu de pudhas e mannales ◊ su pudhu fit abbetuau a su telau impastau Ètimu srdn. Tradutziones Frantzesu son, mouture Ingresu bran Ispagnolu salvado Italianu crusca Tedescu Kleie.

«« Torra a chircare