cèrri , vrb: cèrriri, chèrrere 1 Definizione colare, fàere in chiliru, seberare una cosa de un'àtera; portare in buca a ccn. po ndhe nàrrere male o fintzes po dhu pesare a bíere ite persona est; mòvere calecuna cosa coment'e faendho in chiliru / pps. cérriu 1, chérridu, chérriu; camminai o andai cerrixerri = coment'e ballendhe sas nàdigas, innàiga innàiga, moíndhelas de un'ala a s'àtera, itl. sculettare Sinonimi e contrari cherrintzonare, chilibrare, chirrare, farinare, iscerai, prugae, scedassai, sciliriai, spalinai Frasi cerri sa terra ◊ cerrit e purgat po isceberai e ponni a parti su bonu e su malu ◊ comente finites de mòlere su tricu cherrimus ◊ chi su malu puru si vantat po bonu, gei nc’est unu ciuliri chi cerrit! (Maxia S.) 2. custa est genti cérria che farra in su sedatzu ◊ unu apui de s'atru si ant a prugai coment'e trigu cérriu in su sedatzu ◊ prima de ti fai un'amigu cerridhu! ◊ caminat cerri cerri parit una pudha 3. passillat cerrendi su paneri ◊ est benendi cerrixerri, totu apomponissada, totu arrandas e frocus Etimo ltn. cernere Traduzioni Francese tamiser Inglese to riddle Spagnolo tamizar, cribar, cerner Italiano cèrnere, vagliare Tedesco trennen, sichten.

cherrintzonàre , vrb: cherrunzonare, chirrintzonare, cirrincionai, corrunzonai Definizione fàere in chiliru po che bogare malesa grussita, de sa farra (cirrincionai mescamente po che seberare sa símbula); fintzes forrogare, cricare a murigadura Sinonimi e contrari cerri, chirrare, scedassai Frasi dhue at créfiu unu bellu pagu de tempus po chirrintzonare cussu trigu, puite su prúene, sa paza e sa perdíscula fuit meda 2. atrividu brufularzu, in sa conca de sa tula cherrintzonas, bicas sèmene, ti prenes s'iscarzu! (G.A.Mura) Etimo srd. Traduzioni Francese tamiser Inglese to riddle Spagnolo cribar, tamizar Italiano crivellare, setacciare Tedesco sieben.

«« Cerca di nuovo