certàra , nf Definizione su brigare, totu su chi si narat brigandho Sinonimi e contrari aciociada, aciocu, atachizu, bria, certu, ghirta, pletu Etimo srd. Traduzioni Francese querelle, réprimande Inglese strife, quarrel, scolding Spagnolo pelea Italiano contésa, litigata, sgridata Tedesco Streit, Schelte.

cértu , nm, nf: cheltu, cherta, chertu, chestu [unu certu = nr. unuxértu] Definizione is foedhos chi si narant s'unu contra a s'àteru a murrúngiu po calecuna chistione; totu su chi si narat brigandho a unu, prus che àteru cun tzacu e a boghes; su si pònnere in giustítzia po calecuna chistione o diferéntzia Sinonimi e contrari aciocu, afarratóriu, atachizu, bria, certara, cértidu, chertaria, chertonzu, chiliertu, cibbureu, condierra, cumbata, gherra, pletu, trivérsia / matana Modi di dire csn: donai unu c. = brigare, nàrrere cosa a unu a boghes; cumentzai, mòviri, pesai c. = atacare briga Frasi in domo nostra no bi apo bidu mai unu cheltu e ne murrunzu ◊ ant pesau unu certu!… po un'iscatuleta! ◊ lobres cantu amas chena chertos! ◊ dhi at fatu unu certu, sa mulleri, chi dhoi ndi fiat po issu e po àterus! ◊ si carchi santu no as a cumpanzu, lèala in calma, no ndhe fetas cherta! ◊ una dí pigat certu cun sa mulleri e dha pungit 2. andhesit poi ancora sete annos, otora in chertu cun sa sorte ◊ addainanti t'isetant oras de chertu Etimo srd. Traduzioni Francese querelle Inglese strife, quarrel Spagnolo disputa, pelea Italiano contésa, divèrbio, bistìccio, lite Tedesco Streit.

«« Cerca di nuovo