Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
arrimàdu , pps, agt: arrimatu,
arrimau Definizione
de arrimare; firmu, postu o lassau a una parte; nau de ccn., chi po maladia o becesa no essit prus
Sinonimi e contrari
firmu,
postu
/
malàdiu
Frasi
s'autocarru dh'iant arrimau in pratza ◊ is istimentos de is frades o sorres prus mannos beniant arrimaos e dhos umperànt is prus pitios
2.
candho mi ant bidu betzu e arrimadu mi ant che un'istratzu fuliadu (C.Longu)◊ est mesu arrimau, cun sas ancas che tzumpedhu ◊ seo cricanno foedhos arrimaos in calecunu corruncone de sa memória
Traduzioni
Francese
appuyé,
posé
Inglese
deposited,
put
Spagnolo
arrimado,
que ya no sale de su casa (anciano)
Italiano
depósto,
appoggiato
Tedesco
gestützt.
séliu , agt: sériu Definizione
chi no si movet, chi istat firmu, chi andhat pàsidu chentza trémias o iscutuladas; nau de ccn., chi no erriet, chi portat o mantenet una bisura si no própriu trista ma mancu alligra, coment'e pentzamentosa: nau de sa persona po sa manera de fàere, chi dhue ponet cabu, incuru, chi ndhe sentit su pesu o s'importu, nau de cosa, chi est de importu
Sinonimi e contrari
assulenu,
firmu,
pàsidu,
pràtinu,
selenu 1
/
giudisciosu
/
apensamentadu,
tristonzu
| ctr.
trumbullau
/
allegru,
brullanu,
sconcau
Modi di dire
csn:
faedhare a sa séria = a sa lena, nendhe sas peràulas chi s'intendhant bene, chentza cúrrere; a séliu = abbellu, a lébiu, in asséliu; sériu comment'e sa perda, che a sa morte, che pudha mabàdia = tristu
Frasi
beni a innòi e abarra séliu! ◊ sériu fuit su manzanu e chelu límpidu ◊ custu pisedhu no abbarrat mai sériu, est sempre brinchendhe, faghindhe ◊ cola sériu acurtzu a sos canes, ca segundhu comente ti si salarzant a subra ◊ camina sériu ca si ti sachedhas ti che ruet totu ◊ is bòis iant connotu sa manu de su meri e andànt sélius ◊ s'abba candho proet sériu l'intrat bene a sa terra, che candho frocat
2.
cussu est unu mesu alligru, tra sériu e barrosu ◊ giuto sos pilos biancos che nie e sériu mi at fatu su dolore ◊ ita tenis, mulleri mia, ca ses séria? ◊ dhi arrespundit a cara sempri prus séria, abascendi sa boxi ◊ no cherent chi ria e nemmancu chi iste séria
3.
seus chistionendi de cosas futas e sérias!
4.
chi pigant àviu ca iscís fai turtas no ti lassant prus a séliu
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
calme,
sérieux,
posé
Inglese
calm,
sedate
Spagnolo
tranquilo,
serio,
mesurado
Italiano
calmo,
chéto,
sèrio,
posato
Tedesco
ruhig,
ernst,
bedächtig.