afícu , nm: afincu Definition
genia de fide chi si tenet, cosa de bonu chi s'isperat o chi s'ibertat po su tempus benidore, su isperare; s’imprastu o contivígiu e atentzione chi si ponet po àere o fàere calecuna cosa de bonu, fintzes s’arresurtau
Synonyms e antonyms
aficàntzia,
apíchiu,
avocu,
cabu,
incuru,
imprastu,
iscetu,
ispera,
isperànscia,
médiu
/
atenscione
| ctr.
disisperu
Idioms
csn:
pònnere aficu a una faina = àere sa gana, pònnere cabu a fàghere una faina a manera de ndhe bogare carchi cosa de bonu; pònnere aficu a…, aficu chi… = dare tentu, fàghere contu; a s'aficu ’e Deu! = a su fadu ’e Deus, a su chi cheret Deus; male chentza aficu = chi no curat; contu chentza aficu = chi no si ndi tenit nudha
Sentences
s'aficu nostru lu ponimus in Deus ◊ mortu in rughe torresit a bida pro difúndhere in terra aficos mannos ◊ si intras in pretu cun ricu, mancari tenzas rejone, de bincher no as aficu (Piras)◊ bae tue e pone aficu, candho unu at mala fortuna! ◊ no tegno prus aficu de mi cojare ◊ tantu no bi at aficu, aite sighis a proare? ◊ no est malu s'aficu si istamus ispetendhe sos anzenos a fàghere su nostru!…
2.
sempre ponzendhe a su tribàgliu aficu est diventadu finamentra ricu ◊ cosas de tzou no ndhe imparant, ma ponent aficu a sos disirvios ◊ fit un'istudiante chin pacu aficu a sos libbros ◊ su póberu no at àteru aficu si no sa zoronada
3.
sunt annos consumados sentza aficu ◊ balanzos de cocoi… aficos mortos: su tantu de si campare a mesa bentre!
4.
si l'at abbratzadu chentza pònnere aficu a sa preséntzia de sos duos furisteris ◊ isse no bi ponzeit aficu chi fit pro li fàghere sa furca ◊ isse a sas ciarras no bi poniat aficu meda ◊ su diretore est veninne pro iscuntrobare si sos impiegatos sont travaglianne chin aficu
Etymon
srd.
Translations
French
confiance
English
trust
Spanish
confianza,
expectativa
Italian
affidaménto,
fidùcia,
aspettativa,
prospettiva
German
Vertrauen,
Erwartung.
confidàntzia , nf: cufiàntzia,
cufidànsia,
cufidàntzia,
cunfiància,
cunfiantza,
cunfiàntzia,
cunfidànsia,
cunfidàntzia Definition
su àere unu fàere coment'e de gente bene connota, amiga, parente, fidada, coment'e giaendho fide a unu
Synonyms e antonyms
cunfidu
/
ballansa,
familiaricítzia,
fidàssia,
modhore,
ollantza
| ctr.
discunfiantza
Sentences
lah, chi m'imbovas tui puru truncaus sa cunfiantza! ◊ sa cunfidàntzia dha tengu cun Deus ◊ sas cosas in cunfidàntzia no si narant in carrela ◊ no sunt totu sos nepodes chi si gosant sa cufidàntzia de su zaju ◊ mi ais a perdonare: tèngio cunfiància de no mi abbandhonare
Surnames and Proverbs
prb:
su saludu a totus, sa cunfiantza a pagus
Etymon
spn.
Translations
French
familiarité
English
confidence
Spanish
confianza
Italian
confidènza
German
Vertrauen.
cunfiài , vrb: cunfidai,
cunfidare Definition
giare fide a unu, su si fidare de unu, tènnere cunfidàntzia / cunfidai cun = àere fide in…, dare fide a…
Synonyms e antonyms
fidaisí
Sentences
cunfiu chi eis a olvidai de cantu bos apu aggraviau ◊ Segnori, dèu cunfiu m’eis a usai misericórdia (Ctz)
Etymon
spn.
confiar
Translations
French
avoir confiance
English
to confide
Spanish
confiar
Italian
confidare,
aver fidùcia
German
vertrauen.