abbistàre , vrb: avistare Definition
bídere, abbaidare prus che àteru de atesu
Synonyms e antonyms
apubai
Sentences
in custu logu bisonzat abbistare su caminu ca si podet fadhire in unu giogu ◊ s'ómine zustu chi abbistat a cad'ala est semper in gradu de agontzare sas brias! ◊ su dus a mengianu torrant a partiri, po primu sa barca si fiat avistara
Translations
French
apercevoir
English
to sight
Spanish
avistar,
divisar
Italian
avvistare
German
sichten.
apuài, apubàe, apubài, apubàre , vrb Definition
abbaidare e arrennèscere a bíere, fintzes cun paga lughe o atesu o a dónnia modu cun dificurtade, giustu coment’e candho totu su chi si podet bíere est una puba, una figura pagu crara, calecuna cosa chi no si biet e ne cumprendhet bene it'est; si narat fintzes in su sensu ebbia de bíere, abbaidare disigiandho
Synonyms e antonyms
abbistare,
assebeltare,
illampiare,
impubai
/
bídere
Sentences
cussa luxixedha apenas si podit apubai ◊ apo apubadu un'iscritura antiga ◊ de atesu arrennesciat a apubai sa spéndula ◊ comenti orbescit si apubat su colori de is cosas ◊ no apubu nudha, sa vista mi est cumentzendi a mancai ◊ fut iscuriu che in buca ma apo apubau is porcos
2.
fai chi su tzurpu apubit! ◊ su pastoredhu at apubau unu trunchedhu de ollastu liuru ◊ mi pòngiu innòi, chi mi apubint! ◊ sa màchina noa dha tenis giai apubada ◊ si cravat che unu lupu candu apubat su pistoni!
Etymon
srd.
Translations
French
apercevoir
English
to perceive
Spanish
divisar,
ver
Italian
scòrgere,
avvistare
German
erblicken,
sichten.
cèrri , vrb: cèrriri,
chèrrere 1 Definition
colare, fàere in chiliru, seberare una cosa de un'àtera; portare in buca a ccn. po ndhe nàrrere male o fintzes po dhu pesare a bíere ite persona est; mòvere calecuna cosa coment'e faendho in chiliru / pps. cérriu 1, chérridu, chérriu; camminai o andai cerrixerri = coment'e ballendhe sas nàdigas, innàiga innàiga, moíndhelas de un'ala a s'àtera, itl. sculettare
Synonyms e antonyms
cherrintzonare,
chilibrare,
chirrare,
farinare,
iscerai,
prugae,
scedassai,
sciliriai,
spalinai
Sentences
cerri sa terra ◊ cerrit e purgat po isceberai e ponni a parti su bonu e su malu ◊ comente finites de mòlere su tricu cherrimus ◊ chi su malu puru si vantat po bonu, gei nc’est unu ciuliri chi cerrit! (Maxia S.)
2.
custa est genti cérria che farra in su sedatzu ◊ unu apui de s'atru si ant a prugai coment'e trigu cérriu in su sedatzu ◊ prima de ti fai un'amigu cerridhu! ◊ caminat cerri cerri parit una pudha
3.
passillat cerrendi su paneri ◊ est benendi cerrixerri, totu apomponissada, totu arrandas e frocus
Etymon
ltn.
cernere
Translations
French
tamiser
English
to riddle
Spanish
tamizar,
cribar,
cerner
Italian
cèrnere,
vagliare
German
trennen,
sichten.
chilibràre , vrb: chilirare,
chilivrare,
cilivrae,
cilivrai,
cilivrare Definition
passare o fàere in chiliru (ma cilivrare dhu narant fintzes po seberare, pònnere abbandha cosas diferentes, istare a su sèbera sèbera); nau in cobertantza, mòvere, cricare, forrogare de mala manera (o fintzes cunsiderare bene); fàere a chilivridas, a farinos
Synonyms e antonyms
cerri,
cherrintzonare,
chirrare,
iscerai,
prugae,
scedassai,
sciliriai
/
arrogai
Sentences
dae s'Onnipoténtzia divina no si fuit, donzunu est chiliradu: a un'ala su lozu, sa zenina, a s'àtera su trigu (G.Monzitta)◊ tenet su trigu chiliradu ◊ chilivrat su trigu dae sa pula ◊ bella picioca, ma spisseca, sèmpere cilivrandu!
2.
in sa mente sua est chilirendhe su passadu ◊ in sa gherra los ant chilivrados cun su fogu de sas mitràglias ◊ dhue at intrau unu margiane po chilivrae cussos animales
3.
as arguidores de sa bandha de sa fémina funt andadas po cilivrare us erregalus
4.
si donzi fatu lu leas dae fundhu e bene lu chiliras, bides sa brutura!
Etymon
srd.
Translations
French
tamiser
English
to riddle
Spanish
cribar
Italian
vagliare
German
sichten.