acasàgiu , nm: acasazu,
agasazu Definition
su arrecire a unu, su dhi fàere bonu a cara, pigandhodhu, ingollendhodhu; fintzes sa cosa chi si presentat o chi si giaet faendho acasàgiu
Synonyms e antonyms
acatu,
acasazada,
acasontzu,
acogliéntzia,
arrecia,
ospedàgiu,
tratonzu
/
frandhigu
Sentences
Beatrice at dadu acasàgiu a Dante candho est andhadu a l'agatare ◊ bellu acasazu faches a sa zente de fora!…◊ sos amicos m'ant fatu unu bellu acasazu ◊ sos balentes de commo nos pintant milli fàvulas inghisias de frassos acasazos chircandhe manicadorjas de oro!
2.
cun cussos issudhos in conca sa mama no est atinandhe mancu a fàchere un'acasazu a sos pitzinnos
3.
su manzanu de sa festa sas oberajas che falant totu s'acasàgiu a sa chéjia (N.Fadda)
Etymon
spn.
agasajo
Translations
French
accueil
English
welcome
Spanish
acogida,
hospitalidad
Italian
accogliènza
German
Gastfreundschaft.
acódhu , avb, iscl: acollu 1 Definition
est innòi, est bénniu, si bit
Synonyms e antonyms
addeallu,
allodhu,
midhu
Sentences
a s'arbeschidorza acodhos, sos piratas! (G.Sanna)◊ chie tenet dinaris de avassu, de los impiegare acolla s'ora! ◊ che passat una die, duas, tres… a candho acollu totu caratzadu! ◊ si chircas unu padronu, su padronu acollu inoghe!
Translations
French
le voici,
le voilà
English
here he is!
Spanish
¡helo aquí!
Italian
èccolo!
German
Gastfreundschaft,
Heim.
acollózu , nm: acullozu Definition
logu inue istare a crocare
Synonyms e antonyms
pasada
/
acasàgiu,
ospedàgiu
2.
un'ateruna die su pedulianu torrat e dimannat limússina e acullozu
Translations
French
hospice
English
lodging,
hospice
Spanish
refugio donde dormir
Italian
ospitalità,
ospìzio
German
unterbringen,
Gastfreundschaft gewähren.
istranzàre , vrb: strangiai Definition
andhare a logu angenu, fàere s'istràngiu, andhare a foraidha; bogare a logu istràngiu (nau de animale, istesiare de sa chedha); arrecire s'istràngiu
Synonyms e antonyms
essire
/
allargai,
stratallai
/
stagiai
/
acasagiai
Sentences
cussu est in bidha nostra istranzendhe ◊ in Sardigna sa gianna est sempre abberta pro sos chi ant sa fortuna de che istranzare ◊ amus istranzadu in sa Luna cun su coro imberriadu de iscàscios ◊ unu mese intreu b'istranzei
2.
sempri bírdia cun sa genti tua, as istrangiau medas fillus peri su mundhu
3.
si est afetzionada a chie l'at istranzada ◊ sa zente fit cuntenta ca in terrinu sou aiat istranzadu unu santu ◊ sunt totu impedinados de nos istranzare
Translations
French
aller en villégiature,
loger
English
to spend one's holiday,
to take in
Spanish
irse de vacaciones,
hospedar
Italian
villeggiare,
ospitare
German
seinen Urlaub verbringen,
Gastfreundschaft gewähren.
ospedàgiu , nm: ospedazu,
ospidàgiu Definition
su acasagiare sa gente, su dha pigare o fàere intrare a domo
Synonyms e antonyms
acasàgiu,
acollozu,
ospedu
Sentences
est bénnidu a bidha e dadu li amus ospedazu ◊ postu lis do, ospedàgiu e libbertade
Etymon
ctl., spn.
hospedatge
Translations
French
hospitalité
English
hospitality,
lodging
Spanish
hospedaje
Italian
allòggio,
ospitalità
German
Beherbergung,
Gastfreundschaft.