atèndhere , vrb: atendi, atèndiri, atènnere Definition tènnere contu, giare atentzione a unu trebballu, a una faina, a una persona po su chi dhi podet serbire, fàere faina; fintzes serbire, abbàlere de fàere fortza / pps. aténdhidu / atèndiri de… = sassiare de…, cun…; atendhe!, atendhide! = bai, baxei, faghe, faghide su chi azis de fàghere, no irbies/irbiedas pro me, itl. prego! Synonyms e antonyms achistiri, contifizare, oloire | ctr. irbandhonare, lassai Sentences sas sorres la fint atendhendhe ca aiat tentu unu fizu ◊ bellu grassu cuss'animali: bai ca si atendit! ◊ no podeus atendi mancu custus duus fillus piticus ◊ bazi, atendhide si azis de fàghere! ◊ sos pitzochedhos depent atèndhere in famíllia, puru! ◊ donzunu devet atènnere a sas fainas suas ◊ mi ndi andu ca tengu cosa de atendi 2. cun s'artrosi chi tengu mancu is brutzus mi atendint prus, e is didus a su própiu! 3. is matas po crèsciri de prus tocat a dhas atendi de àcua Etymon itl. attendere Translations French prendre soin, s'occuper de qqn, qqch. English to attend, to look after Spanish atender Italian accudire, dedicarsi, badare a qlcs., a qlc German versorgen, pflegen.

castiài , vrb: acastiai, castiare, castiari, casticare, castigare, chestiai Definition abbaidare aperindho o girandho is ogos po bíere sa cosa; tènnere contu, contivigiare, atèndhere calecuna cosa o a ccn. po su bisóngiu chi podet tènnere de agiudu; portare a ogu unu logu o calecuna cosa, giare atentzione chi no che dha furent, chi no tèngiat dannu / càstia!, castiai! = itl. ecco! Synonyms e antonyms abbadiai, abbillai, colbiare / addolie, aggordai, agguardai, cadebai, chistie, coltoire, cultodiare, tentare Idioms csn: castiai mali a unu = fàghere un'ograda mala a unu, coment'e cheríndheli nàrrere chi su chi est faghindhe no andhat bene; castiaisí cun d-unu, cun d-una = èssiri in castiadas, fastigiai, abbaidàresi pro si chèrrere; castiai, no castiai sa cosa (po su tanti chi est)= abbaidare, no abbaidare, no ndhe fàghere contu, lassare cúrrere Sentences castiadhu acomenti est bestiu! ◊ andaus a bíngia a castiai si s'àxina est cumentzendi a coi ◊ chestit, gopai, de innòi is piciochedhus nci essint apenas cabau s'unconi! ◊ si no dhas càstias, is cosas, comenti fais a dhas arregordai?! ◊ is ogos suos si fiant frimaos a castiare in altu 2. a is antzianus is fillus no dhus bollint castiai! ◊ is arrosas sunt floridas ancora: comenti faint a èssiri friscas friscas sena chi nemus dhas castit?!… 3. ingunis tocat a dhoi ponni a calincunu a castiai, de is bortas chi ndi fúrinti totu 4. candu mi at biu pighendimindi totu cudha cosa mi at castiau mali… agiummai mi nci papàt cun is ogus! ◊ una de custas piciocas si castiàt cun d-unu giòvunu, ma no si fiant mai chistionaus ◊ dèu unu chilu de cosa no dhu càstiu, si unu mi dha pigat a cascita intrea! Etymon ltn. castigare Translations French garder English to look, to guard Spanish mirar, guardar Italian guardare, badare, custodire, sorvegliare, vigilare, controllare German ansehen, sich kümmern, behüten, überwachen.

«« Search again