allupaguàdhu 3 , nm Definition genia de erba linnosa, coa de gatu o fintzes strapudhu de cani, bona po tínghere orrobba in colore grogo Synonyms e antonyms reseda Scientific Terminology rbl, Reseda alba Translations French réséda blanc English white mignonette Spanish hopo de zorra Italian resèda bianca German weisser Wau.

calítza , nf: callitza, galitza Definition margiane fémina Synonyms e antonyms fraícia Scientific Terminology anar Translations French renarde English vixen Spanish zorra Italian vólpe fémmina German Fuchsweibchen.

fraícia , nf: fraitza Definition capacidade de pigare s'àteru a ingannu; in cobertantza, su margiane fémina Synonyms e antonyms abbisu 1, arrusa, astrúscia, imbentu, magna, malesa, malíscia, transa / calitza Scientific Terminology anar Etymon srd. Translations French ruse, renarde English cunning, vixen Spanish astucia, zorra Italian furberìa, vólpe fémmina German Verschlagenheit, Fuchsweibchen.

ifegàre , vrb: irfecare, iscegiai, isfegare, sfegiai Definition cambiare su binu a un'àtera carrada po no dhu lassare in sa feghe; isturdire s’imbriaghera, caciare su binu bufau Synonyms e antonyms ilbarulire, ismarmire, scexiai / bombitai, caciae Sentences su binu fit ispetziale e babbu, pustis de l'àere ifegadu, lu poniat in ampullas e carradellos minores ◊ a primos de su mese de nadale ilfegant su binu, sa prima bolta Etymon srd. Translations French cuver son vin English to get over one's drunkenness Spanish desollar, dormir el vino (la zorra, el lobo) Italian smaltire la sbòrnia German den Rausch ausschlafen.

«« Search again