Abbreviations Legenda | Symbols Legend

dónnu , nm Definition fut su títulu de arrespetu de is Giuighes e fintzes de is píscamos, apustis fintzes de ómines de famíglias nóbbiles erricas sardas; títulu de arrespetu chi si giaet a persona manna, parente; ómine erricu chi cumandhat in sa bidha, su mere, su chi cumandhat in calecunu trebballu / donnu sogru (nadu onnusogru) = sogru, su babbu de sa muzere pro s’ómine, su babbu de su maridu pro sa fémina; donnu mannu = ajaju; donnu fradi = su frade prus mannu Synonyms e antonyms don / pressipale 2. sos donnos no si abbàssiant a su paris de sos pedhones ◊ su riu est diventadu cumbessu, brutu, isciumosu, tzotzu, teracu de pagos donnos chi istant in sa comodidade Etymon ltn. dominus Translations French seigneur English sir, mister, gentleman Spanish señor Italian signóre German Herr.

éja! , avb Definition (a/c.: sa tónica /e/, cun totu chi inoghe giughet fatante sa vocale aperta /a/, si pronúnciat serrada coment'e naendho ei etotu) Synonyms e antonyms ei, emmo, sissa | ctr. nono Sentences eja, bi andho mancari no cherfas, puru! ◊ eja, sighi a bufai e bieus s'arrestu!… 2. - Custu bellu triballu no l’as fatu tue? - Eja, deo! ◊ apo nadu chi eja: aite mi torras a dimandhare? ◊ eja, innòi acanta est, própriu asuta de ogus cosa tua! Etymon srd. Translations French oui, Monsieur, c'est comme ça English yes, sir Spanish si señor Italian sissignore! German jawohl.

nòsse! , avb: nossi Definition foedhu de nega, nono, ma nau cun arrespetu, foedhandho cun gente manna o chi no si connoschet o chi no si dhue tenet cunfidàntzia Synonyms e antonyms nòbu, nono, nossa, nòssada | ctr. sissa Sentences candho dhos atobiànt in su camminu, a is sennores, fut a dhis fàere s’inchinu, totu a Sisse! e a Nosse! e a Fosteti ◊ nossi, nossi: cussu no mi andat! ◊ nossi, gomai! ◊ nossi gopai: est mellus chi mi ndi andi! ◊ nossi, mamma, no pòciu andai! ◊ eh, ca no at a èssiri cumenti narat fosteti, nossi! ◊ nosse, ne cheriat unu novu! Translations French non, monsieur! English no, sir Spanish no, no señor Italian nossignóre! German nein, mein Herr, meine Dame.

sannòri , nm: segnore, segnori, sennore, sennori, signori, sinniore Definition persona distinta, pulia, bene bestia, mescamente istràngiu de logu atesu, persona chi faet vida discantzosa; títulu de arrespetu chi si giaet a un'istràngiu bestiu de sennore, ma mescamente títulu chi si giaet a Cristos, a Deus, in su sensu chi podet apitzu de totus e de totu Sentences est ricu pàsitu, ma no est segnore ◊ dae sos segnores aiat imparatu dontzi malu vissu ◊ cussu faghet su sennore, sempre in bidha, ma a triballare no si betat! ◊ ah, su sennò, no dhi at a èssiri atobiada una barchixedha cun babbu miu? 2. o Signore, prego a Tie sullievu de mi dare a tantas penas! ◊ sos chi amant e timent su Segnore nudh'àteru in sa terra devent tímere (B.Mureddu)◊ si de sa fide tenet su cunfortu altzat su pensamentu a su Segnore Translations French seigneur English mister, sir, gentleman, god Spanish señor Italian signóre German Herr.

tzíu , nm: ciu 2, siu, tiu Definition frade o fradile de babbu o de mama (e po arrespetu fintzes su pobidhu de una tzia); dhu narant fintzes po arrespetu a ómine mannu chentza èssere parente Synonyms e antonyms concu 1, titiu / babbai, itziu Sentences tziu e nebodi funt chistionendi 2. est passau su tziu de is ciulirus ◊ o cudhu tziu, ite sezis bendhindhe? ◊ si narat "tziu" po arrespetu Scientific Terminology ptl Etymon ltn. thius. Translations French oncle, monsieur English uncle, sir Spanish tío, señor Italian zio, signóre German Onkel.

«« Search again