Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

aràdu , nm: aratru, aratu, arau Definition aina po mòvere e furriare sa terra de prènnere a laore, tirada cun animales o a màchina / min. aradedhu, araixedhu; in s'a. si podent distínghere tres partes principales: a) po segare e mòvere sa terra, sa dentale, orrugu grussu chi cicit in terra e portat s'abrada in sa punta o limbata, totu a unu o fintzes a frochidha a desegus ue intrat s'isteva e segundhu sa genia portat is origras o oricrale, duas tauledhas chi, allobadas impare a denanti, si aperint e portant in mesu s'isteva apalas, allobadas cun su traessile o arredrau, e agiuant a covecare sa terra; b) po manigiare, sa isteva o istantarile, sa parte chi pigat s'aradore, orrugu prantau in sa dentale e ue a pagu tretu de custa, prus in artu, intrat sa timona: acabbat in artu cun su manale o manunta o manissa intrada a istúturu, po dha pòdere leare; c) po tirare, sa timona o canna, aguri, orrugu grussu e longu chi cun sa punta intrat in sa sesuja o ajone de su giuale e cun sa coa intrat in s'isteva o, segundhu sa genia, impare cun s'isteva intrat in sa dentale; d) àteras partes funt: sa crabiga o carícia po arrèschere sa timona in sa sesuja, su tallione, orrugu de ferru a bisura de ispada firmau in sa timona prus ainnanti de s'abrada e puntau a terra, su nérbiu o ispada, intrada tra sa dentale e sa timona po regulare s'apertura de s'arau a manera de pigare unu pígiu de terra prus fine o prus grussu, su piatu in is araos de ferru, genia de lamone largu allachedhadu, cun duas puntas ananti, firmau cun assaedhu de si pòdere fintzes furriare a covecare terra a una parte o a s'àtera e portat un'abrada in cada punta Synonyms e antonyms alladru, aràdula Sentences s'aradu fit divisu in deghe petzos: sa cogiana, s'isteva, sa entale, sa cabígia, s'ispada, sa timona, ladrau, ambas orígias, chi atretzos sunt importantes cantu su manale (Pazzola)◊ s'alvada de s'aradu che falat in terra piús de prammu ◊ unu tempus s'arau fut de linna Surnames and Proverbs smb: Arau Scientific Terminology ans Etymon ltn. aratrum Translations French charrue English plough Spanish arado Italian aratro German Pflug.

talliòne 1 , nm Definition in s'arau, orrugu de ferru longu e ladu a bisura de ispada fissau in sa timona prus ainnanti de s'abrada, puntau a terra a manera de segare cosa chi agatat innanti Etymon srd. Translations French coutre English coulter Spanish cuchilla del arado Italian cóltro German Kolter.