Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acódriu , nm: acóldiu, acoldu, acórdiu, acordu Definition su si agatare de sa matessi idea de un’àteru in calecuna cosa, su decídere calecuna cosa in duos o medas; genia de cuntratu po fàere unu trebballu, serbire a unu mere; terrenu afitau a pàsculu, su pàsculu / annu de acódriu = sa durada de un'annu de unu cuntratu de terachiu Synonyms e antonyms abbatu 2, acómodu, convéniu, patu, terachia | ctr. disacórdiu Sentences una poriga de pastoris a acódriu depit pigai e bit ca de brobeis ndi procurat!◊ a bortas su nonnu e sa nonna si ponent de acordu po dha pigare a cumone, sa cadenatza ◊ un'ómine bolet custa fémina a isposa ma issa no est de acórdiu ◊ is sordaos, de acórdiu, si fiant furriaos totu ◊ su massaju cun su sabbateri faiat s’acodru de is crapitas 3. faiat su pastore cun d-una cincuantina de berbès, ma cantu pagàt s'acórdiu no dhi coigiàt nudha Etymon itl. Translations French accord English agreement Spanish acuerdo Italian accòrdo, intésa German Einigung, Abkommen.

agiústu , nm: azustu Definition su agiustare; genia de cuntratu, de acórdiu Synonyms e antonyms acódriu, agiustamentu, agiustera, convéniu Idioms csn: leare o fàghere a s'agiustu = leare a iscarada; ómines de azustu = cussos chi períssiant carchi cosa pro istabbilire un'iscàmbiu, un'acordu 2. s'agiustu chi tenia cun cudhu dhu torru a fai cun tui ◊ si picant su messonzu a s'azustu ◊ candu femu acordau, po agiustu babbu cun su meri istabbiliat ca mi depiat mandai a domu una borta a sa cida ◊ tratant is agiustus e cuncordant su de fai Etymon srd. Translations French accord, convention English convention, agreement Spanish acuerdo Italian accòrdo, convenzióne German Übereinstimmung, Übereinkommen.

audènte , agt Definition adduidore, chi adduit, chi est de acórdiu Sentences afina su pessamentu e ti as a ammentare chi issa puru fit audente Translations French consentant English consentient Spanish de acuerdo Italian consenziènte German zustimmend.

cuncodrài , vrb: cuncoldare, cuncoldiare, cuncordai, cuncordare, cuncordiare Definition pònnere de acórdiu, èssere o andhare de acórdiu, àere o èssere in is matessi ideas s’unu cun s’àteru; su si aprontare, o preparare a una cosa de una manera chi potzat andhare bene po calecunu bisóngiu, a fàere una faina, po essire, fàere bella figura o àteru / cuncordai su santu = pònnere a postu, ammanitzare su santu pro sa festa Synonyms e antonyms acodrare, adatai, apariciai, armudiai, codrimingiài, cumbinare, cumbínchere, cumpòniri, cunsertare, cuntratare, incabizonare, oldinzare / allaputzai, allepuritzare, chinchinnare, mudai | ctr. iscunsertare, scuncodrai Sentences si cuncordamus in su prétziu, mi la còmporo deo cussa domo ◊ si maridu e muzere no cuncordant apare comente faghent a contivizare sa famíllia? ◊ is duas sorris biviant in sa própiu intrada ma non cuncodrànt ◊ po cantai tocat a cuncordai su sonu de is boxis ◊ a isse no che lu cuncordas, no, a su chi cheres tue! 2. cuncodrai sa mesa po prandi ◊ at cuncordau po nci essiri a su sartu ◊ aiat cuncordiadu unu bellu faellardu ◊ cuncordadí un'iscala po artziai a ingunis ◊ cuncordadha tui una màchina cument'e cussa! 3. a Bidhegrésia dh'ant tzerriada de aici po cussu biaxu de bellas crésias chi dha cuncordant ◊ ita bandera de corrus chi ti ant a cuncordai!…◊ si cuncordat bèni e nci essit a giru Surnames and Proverbs prb: in s'interi chi sa bella si cuncordat, sa lègia si est giai cojada Etymon itl. Translations French s'accorder English to agree on Spanish ponerse de acuerdo, concordar Italian concordare, compórre, configurare German vereinbaren, zusammensetzen.

cuntzèta , nf Definition acórdiu fatu chentza ndhe giare a ischire a neune àtere Translations French entente secrète English secret accord Spanish acuerdo secreto Italian intésa segréta German heimliches Einverständnis.