cantàda , nf Definition su cantare, ma fintzes sa manera de cantare / c. de sèi = a gara de improvisadores, a sa campidanesa Sentences cantas cantadas fatas in cussas festas! ◊ calincunu at iscritu s'istória de sa cantada campidanesa Etymon srd. Translations French action de chanter quelque chose English singing Spanish acción de cantar Italian cantata German Gesang.

càntara 1 , nf Definition càntigu o chistionu chi giaet ifadu / ómine de c. = ifadosu Synonyms e antonyms làntara, laredha, mémula, taja Sentences ne portat una de càntara, cussu!… Surnames and Proverbs smb: Càntara Etymon srd. Translations French chant ou parler agaçants English singing Spanish cantilena Italian canto o parlare noióso, stucchévole German eintöniger Gesang.

cantarólu , agt, nm Definition chi o chie cantat fatuvatu Synonyms e antonyms cantaredhu 1 Etymon srd. Translations French chanteur, celui qui aime chanter English singing Spanish cantarín Italian canterino German sangeslustig.

cànticu , nm: càntigu Definition su cantare, su istare cantandho / genias de càntigu: a poesia, a chiterra, a tenore; c. de possè = gara poética Synonyms e antonyms càntida Sentences su cànticu de sa tonca, su murmutu lépiu de sos padentes ammudaos li poniant in s'ànima unu sensu de tristura ◊ l'intendho totaganta die a càntigu ◊ su càntigu sou za est bellu, ca tenet boghe bella ◊ su Cànticu de sos cànticos est de Salomone Translations French chant English singing Spanish canto Italian canto German Gesang.

càntida , nf, nm: càntidu, cantu 5 Definition su cantare, su istare cantandho Synonyms e antonyms cantaxu, cànticu, cantonzu Sentences deveras, su càntidu no mi donat errichesa e ne onori de gherreri ◊ at ancora in orijas sos càntidos issoro Etymon srd. Translations French chant English singing Spanish canto Italian canto German Gesang.

cuncórdiu , agt, nm: cuncordu Definition chi est o chi istat in cuncórdia, chi est a su matessi tamanu, totu a un'origa, de sa matessi idea de un'àteru, chi faet o chi andhat impare cun àtere o àtera cosa, chi est apostu, chistiu a dovere; su istare a cumone e acórdiu, in paghe s'unu cun s'àteru; unas cantu personas (cantadores de c.) chi cantant impare a boghe diferente: cuntzertu, tenore (fatu de sa boghe, sa mesaoghe, su contra, su bàsciu) e fintzes su càntidu chi faet; s'oraria chi si donat a sa fidantzada, cosas de sa matessi genia arregortas impare; cosa o chistione po comente arresurtat cuncordada, comente si presentat, po sa bisura chi tenet / mòere su c. = comintzare su càntidu a tenore; is cuncordos = foedhandho de druches o àteru de papare, itl. gli ingrediènti Synonyms e antonyms cuncordiosu / cussertu / cuncódria / cunsonu, cuntratu 1 / assorte | ctr. iscuncordu Sentences si lu chircas, tantu za l'agatas cuncordu a ti fàghere faina!…◊ cussos duos sunt sempre cuncordos, bastus chi siat a fàghere cosa chi lis piaghet! ◊ za lu tenet cuncordu su logu: totugantu betadu apare tenet! ◊ in sa punta de su carru poniaus unu giuali cun duas frucidhedhas cuncodras chi serbiant po giú 2. che deris in dudas mi agatas inoghe cantendhe a cuncordu sos dillos de sa binnennera (G.Fiori)◊ su cuncordu de sos cunfrades a s'iscravamentu cantat su "miserere"◊ a noda de mediana su sulitu in cuncórdiu cun pitiolus e trinitus sonàst Etymon srd. Translations French conforme, d'accord, chants chorals (à ténor) English choral singing, in accord Spanish concorde, canto coral, configuración Italian concòrde, unànime, canto corale (a tenores), configurazióne German übereinstimmend, Choralgesang, Gestaltung.

cunsónu , nm Definition cuncordu de cantores, su càntidu chi faent; su cunsonare, su torrare paris de una cosa cun àtera Synonyms e antonyms coro 1, cuntratu 1 2. sa peràula depet esser sempre in cunsonu cun sa sustàntzia de sa chistione ◊ su tràgiu signalat finamentra su cunsonu de su poete cun su tenore, cantendhe ◊ intraiat in cunsonu cun sa zente Etymon srd. Translations French chœur, chant choral English chorus, choral singing Spanish coro, canto coral Italian còro, canto corale German Chor, Choralgesang.

«« Search again