brògna, bróina , nf: brónnia, brugna, brúina, brúngia, brúnia, brúnnia, búrnia Definition istrégiu de terra, a buca larga e tundha (e tundhu su fundhu), cun duas o bàtoro asas piticas, po pònnere cosa (olia cufetada, tamatas a pilladra); in calecunu logu est s'istrégiu po còere sa cosa; dhue at logu chi sa bróina est una genia de taschedha de cosa téssia de ingòllere a su sartu cun su papare / conca 'e bróina = nadu de ccn., chi est chentza cabu, pagu de zudu Synonyms e antonyms brúgnula, conzedha / padedha, pignada Sentences seo cambiandho s'abba a sa brúngia de s'olia ◊ sa brúnia nostra manna leat unos oto litros ◊ s'aremigu iat aprontau una brogna prena de dinai e si dh'iat presentada Scientific Terminology stz Etymon ctl. burnía Translations French jarre English jar Spanish jarra Italian giara, órcio German Krug.

giàra 1 , nf: giarra 1, zara 1 Definition genia de istrégiu mannu de terra, a costaos artos e a buca larga, fatu coment'e a brúngia cun bàtoro asas Synonyms e antonyms giorra, giru Sentences bi aiat ses giarras de pedra de guasi chentu litros onzuna Surnames and Proverbs smb: Giara Scientific Terminology stz Etymon itl. giarra Translations French jarre English jar Spanish jarra Italian giara German Krug mit vier Henkeln.

giòrra , nf: zorra Definition genia de istrégiu mannu de terra, fatu coment'e a brúngia cun bàtoro asas Synonyms e antonyms giara 1 Sentences oe cussos sinnos sunt sidhados ch'in sa giorra de s'istória s'aunint (A.Porcheddu)◊ ch'est intro de s'ostera bufendhe dai oltaedie, solu che giorra arrunzada in unu chizolu Scientific Terminology stz Etymon itl. Translations French jarre English jar Spanish jarra Italian giara German Krug mit vier Henkeln.

umperóllu , nm Definition istugighedhu de terra istangiada impreau a pònnere ógiu Synonyms e antonyms alarollu Scientific Terminology stz Etymon srd. Translations French huilier en terre cuite English small glazed jar Spanish aceitera Italian utèllo German irdenes Töpfchen.

«« Search again