gopài , nm: compare, gopare, gopari Definition ómine chi at fatu de pardinu a su fígiu de ccn.: si costumat puru a si fàere a compares e a comares de santu Guanni o àteru (es. gopais de froris) tanti po dhue tènnere prus tratamentu e cunfidàntzia / a./c. candu su foedhu est nau de una persona precisa (g. meu, tuo) si est cmpl. o. si faet prepositzionale Sentences sa note de santu Giuanni piciocos e piciocas si faiant gopares de frores ◊ gopai, cun mulleri mia eus ditzídiu de fai una cosa po filloru nostru ◊ s’atra dí apu biu a gopai 2. cabai a pagu a pagu, gopai caboni, ca portu unu pudechedhu físchidu! Translations French compère English godfather Spanish compadre Italian compare German Pate.
padrínu , nm: pardinu Definition ómine chi at cresimau o batiau a ccn. / a./c. candu su foedhu est nau de una persona precisa (p. meu, tuo) si est cmpl. o. si faet prepositzionale Synonyms e antonyms nonnu Sentences naramí pardinu ca ti apu batiau ◊ dae pagu ndhe ant trasferidu a padrinu Etymon itl. Translations French parrain English godfather Spanish padrino Italian padrino German Pate.
padríxi , nf: pardighi, pedrige, pedrighe, peldiga, peldige, peldighe, peldixa, perdiche, pérdiche, perdiga, perdige, perdighe, pérdighe, perdigi, perdígia, perdija, perdixa, perdixi, prédiche, predixe Definition pudha de mata, genia de pigione mannitu cassau meda po sa petza; nau in cobertantza, messadura de laore a fura; fintzes abbruxadura de fogu e bubburuchedha chi si faet in sa carre / min. perdixedha Idioms csn: èssere che puzone de perdighe = totu andhados, emigrados, chie a unu chirru e chie a un'àteru; perdixi cinixali = itl. starna; perdixi! = perdinci!; pudhighinu de perdighe = perdigana; binu ocru de prédiche = creze de binu biancu, craru; manígiu de peldige = trata, arrastu de p. Sentences catzadore fentomadu, coglit sa perdija a bolu! ◊ est muda e aprantada che puzonedha de prédiche chi si li est ghetandhe s'astore ◊ su cani ndi at pesau sa perdixi ◊ su cane currígliat sa prédiche ◊ faeus su pràngiu, mancari a petza de pedrighe! 3. su fogu mi at fatu una perdixi 4. si aiat fatu prenare duas buzas de cudhu binu ocru de prédiche pro cumbidare a su socru Surnames and Proverbs smb: Perdighe, Perdisci, Perdixi Scientific Terminology pzn, alectoris barbara Etymon ltn. perdice(m) Translations French perdrix English godfather Spanish perdiz Italian pernice German Klippenhuhn, Felsenhuhn.