Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

chiàgliu, chiàlgiu , nm: chiarju, chiarzu, chivalzu, chivarju, chivarzu, civàrgiu, civraxu, crivàgiu, crivalzu, crivazu, crivaxu, crivazu Definition una de is bàtoro partes de sa farra, sa chi abbarrat candho ndhe ant bogau su pódhine, sa símbula e s'iscete; una calidade de pane carasau chi si faet de su chivarzu: abbarrat unu pagu iscurosu (ca dhue at ancora unu pagu de pódhine) e benit cunsiderau prus pagu bonu (in ccn. logu dhu narant chivarzinu); in Campidanu, su civraxu est una genia de pane grussu de farra prus bona impastada modhe e chentza de suíghere (pani de mustàciu, assimbígiat de mannària e de figura a su bimisone, ma a logos est fintzes su chivarzinu o chivarzu)/ su civraxu de Sedhori: pane mannu mannu, grussu, chi pesat de duos a tres chilos; genias de civraxu: de símbua, civraxu niedhu, grussu Synonyms e antonyms cibraxedha, civraxedhu, colacola, fresinu, frúfuru Sentences commo a tibe cada pilu ti pedit chivarju…◊ ti ant istitau a pane e chiàgliu ◊ mi atato de giodhu cun pane de chivalzu ◊ chini circat mellus de pani e casu nci arruit in su civraxu ◊ ndhe essiat tzichi, símbula e crivàgiu Surnames and Proverbs prb: menzus chivalzu in domo tua chi no pane biancu in domo anzena Etymon ltn. cibarius Translations French farine grossière, son des recoupes English fine bran Spanish moyuelo, rollón Italian cruschèllo German Kleienmehl.

colizòne , nm: corigioni, corizone, curizone Definition sa parte prus méngius de su linu, sa chi tessent a tela, a pannos, a lentzolos, e fintzes sa parte prus bona de sa lana; su coro, is fogighedhas prus modhes de erbas acupadas (latuca, càule), fintzes su nasedhu, sa parte de mesu ue su frutuàriu (es. pira, mela e àteru) portat su sèmene / su corizone de s'ijerru = su grofu de s'ierru Synonyms e antonyms coramedhu / cdh. curicioni Sentences su corizone si trataiat pro su tessinzu a telarzu de sas telas fines Scientific Terminology rbr Etymon ltn. carilione(m). Translations French partie fine du lin English fine part of linen Spanish parte sutil del lino Italian parte fine del lino German feiner Teil des Leinens.

contraventzionài , vrb: cuntraventzionai Definition pònnere contravintzione Sentences is carabbineris iant cuntraventzionau is chi no portànt is bullitinus Etymon srd. Translations French donner, flanquer une contravention English to fine Spanish multar Italian multare German mit einer Geldstrafe belegen.

contraventziòne, contravintziòne, contravintziòni , nf Definition su fàere calecuna cosa proibbia; su chi si faet pagare a unu chi no at arrespetau calecuna arrégula o norma Synonyms e antonyms multa 1 2. cussu andàt a iscola veti poita timiat sa contraventzioni ◊ pòveru Cincicorru andhandhe male aggravadu de contraventzione! Translations French contravention English violation, fine Spanish multa Italian contravvenzióne German Übertretung, Geldstrafe.

farígu, fàrigu , nm Definition una parte de sa farra, bona prus che àteru po animales; a logos, órgiu móliu po animales; símbula grussa; coment'e farra de orrunchinadura de linna chi faent unos cantu bobbois candho sa linna est bècia; a logos, su frore de su binu, su frore de su samucu; in cobertantza, fintzes brutore, muga, sordi / terra de bonu farigu = a matza de castàngia, fatia, isorta che farina Synonyms e antonyms farrixedha, popoine Sentences po fai s'ambulau si coit su farigu ◊ su canistedhu si bestiat a festa chin sa biancura de su farigu nou 2. béciu fut Batista Nuxis, ca portada su farigu in is genugus! Surnames and Proverbs smb: Farigu Etymon ltn. farric(u)lum Translations French farine avec de la repasse English flour with fine bran Spanish harina con moyuelo Italian farina con cruschèllo German Kleienmehl.

iscribarzadúra , nf Synonyms e antonyms chivarzu Etymon srd. Translations French repasse English fine bran Spanish moyuelo, rollón Italian cruschèllo fine German Kleienmehl.

istàmene , nm: istàmine, istàmini, istamu, stàmini Definition sa parte prus bona de sa lana, de su linu; filau de lana fine; parte mascu de is frores chi portat su podhinedhu chi ingendrat s'óvulu o céllula fémina Synonyms e antonyms bidhu, istaminzu / istamentu Sentences betados in palas giughiant sacos de lana de primu istàmene ◊ is pillonis portant istàmini de dogna ginia Etymon ltn. stamine(m) Translations French étamine English stamen, fine carded wool Spanish estambre Italian stame German Gespinst, Stamen.

smènda , nf Definition su chi si faet o chi si pagat po unu dannu, un'ofesa Etymon srd. Translations French amende English fine, amends Spanish multa Italian ammènda German Schadenersatz.

teneghíta , nf Definition genia de prendha de pònnere in su tzugu, apicada a calare in petorras Synonyms e antonyms cadeníglia, cadenita Scientific Terminology prd Translations French chaînette English fine chain Spanish cadena Italian catenèlla German Kettchen.