intràgna , nf: intragnas,
intràngias,
intrànias,
intranna,
intrànnia Definition
sa carena, pentzada mescamente coment'e parte de aintru e prus che àteru de sa fémina (po su prus si narat su pl.): podet significare fintzes sentidu / ómine, fémina de malas intragnas = matzibbrutu, chi pentzat a fai mali
Synonyms e antonyms
bentre,
carena,
fríschias
Sentences
leges chi no bochint su delincuente bochint in sas intragnas s'innotzente, cun s'istruminzu! ◊ Cristos si est ingeneradu de sas intragnas de Maria ◊ in s'íntimu de su coro as penetradu, Rosa chi mi as furadu sas intragnas!
2.
sa terra in sas intragnas suas tenet frantas richesas mannas ◊ utos de brunzu essint de petorras licucadas e de intragnas abrinadas
3.
diàulu de s'intranna chi ti at fatu, francu Deus e nostra Segnora!
Scientific Terminology
crn
Etymon
spn.
Translations
French
sein,
entrailles
English
breast,
internal organ
Spanish
entrañas
Italian
séno,
vìscere
German
Brust,
Innere.
petòrra , nf, nm: petorru,
peturru,
peturra,
piciurra,
pitorra,
pitorru,
piturra Definition
sa parte de ananti de su dossu de su cristianu, su tretu de is costas prus in artu de su chintzu e tra tzugu e codhos, nau prus che àteru pl. (ca est in duas partes) e sèmpere po sa parte de fora; sa parte de ananti de unu bestimentu, sa chi bestia arresurtat in petorras / a/c.: petorru dhu narant prus che àteru foedhandho de animale pangau po sa petza, parte de is costas prus acanta a su tzugu; petorru e piciurra fintzes po pesada, logu chi faet andhandho e inartandho
Synonyms e antonyms
petus,
teporra
Idioms
csn:
s'arcu de sa petorra = sa crae de su codhu; sere banca a petorra = in mesa pro manigare; dare a chie petorru e a chie carrone = fai unu fillu e unu fillastu; sa punta de sa petorra = ispíciu, ossu neuladori
Sentences
bae a masellu e sa peta faghedila segare dae su petorru! ◊ apo leadu fritu meda chi mi dolent fintzas sas petorras ◊ padritu totu petorru cun sas nàstulas de bulu ◊ manighendhe pònedi cosa imbia, no ti che ruat in petorras!
3.
in s'apusentu b'istaiat una barantina de persones aparitzadas banca a petorra ◊ cuss'amministratzione daet a chie petorru e a chie carrone
Surnames and Proverbs
smb:
Petorru, Pettorra, Pettorru, Pitorra, Pitorru, Pittorra, Pittorru, Pitturra, [Pitzurra]
Scientific Terminology
crn
Translations
French
thorax,
poitrine
English
chest,
breast
Spanish
tórax,
pecho,
pechera
Italian
torace,
pètto
German
Brust.
sínu , nm Definition
sa carena de su cristianu prus che àteru in petorras: in sa fémina, cun prus precisione, su tretu de is titas, is titas etotu, nau cun prus crabbu; su coro de sa mola, a bisura de tita, a punta, chi intrat in s'istampu de sa túnica po ispartzire e fàere calare su granu
Synonyms e antonyms
petus
Idioms
csn:
a murru in sinu = a conca bàscia po sa bregúngia; sinu de mari = cala, ischeadura de sa terra ue su mare si che intrat a mesu; lassari froriri su s. = muntènnere sas titas crispas e in artu de si pàrrere menzus
Sentences
apo seradu su coro maltedhèndhemi in su petus pariat chi si cheriat ispicare dae su sinu ◊ apo bidu una fémina tzachèndheche cosa in sinu a si la cuare
2.
su cosseto dhu istringiant in cintzu cun is gàncius po lassari froriri su sinu armoniosu asuta de sa camisa
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
sinus
Translations
French
sein
English
breast
Spanish
pecho
Italian
séno
German
Busen.
speturriài , vrb: ispetorrare*,
spiturriai Definition
bogare is petorras fora ibbutonandho su bestimentu, ispogiare is petorras, istare a petorras nuas
Synonyms e antonyms
sborciai
Sentences
si spitúrriat sa camisa e nci fait arrui a terra su chi iat cuau in piturras
Translations
French
découvrir sa poitrine
English
to throw off one's breast clothes
Spanish
despechugarse,
descubrir el pecho
Italian
scoprirsi il pètto
German
die Brust entblößen.