Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

bortaedíe, bortaidíe , nm, nf: vortaedie Definition sa parte de sa die apustis de su mesudie, fintzes a iscurigare Synonyms e antonyms merí | ctr. mangianu Sentences cúcuros, matas, àrvores, nuraches, candho sa bortaedie perdet aeras ant fromma de papàntules (L.Loi)◊ a manzanu no faghet, ma custu bortaedie emmo Scientific Terminology sdi Etymon srd. Translations French après-midi English afternoon Spanish tarde Italian pomerìggio German Nachmittag.

daustàdu , nm, avb: addaustadu Definition su tempus luego apustis papau a mesudie Synonyms e antonyms aimpustibràngiu Etymon srd. Translations French après-midi English afternoon Spanish después de la comida, sobremesa Italian dopopranzo German Nachmittag, am Nachmittag.

derisèro , avb: erisero* Definition irisero a merie, a parte de sero Sentences derisero una tzonca dae sa muderina si ch'est bolada sola… Translations French hier après-midi English yesterday afternoon Spanish ayer por la tarde Italian ièri pomeríggio German gestern nachmittag.

meigàma , nm Definition is oras luego apustis de su mesudie; sa basca forte de su mesudie, de passau mesudie, in s'istade, e su istare in s'umbra o pausandho a oras de basca Synonyms e antonyms bortaedie Sentences a meigama andaus a logu ◊ a s'ora 'e meigama, a bólidu arribbant is fadas de logu in circa de s'umbra, fuendi sa cama! (M.Maxia) 2. lah ca dèu fatzu meigama, seu totu stracosciau! ◊ fatu meigama, faci ora de is tres, nci essit a pratza Scientific Terminology sdi Etymon srd. Translations French après-midi English afternoon Spanish tarde Italian meríggio German Mittagszeit.

merí , nm: meria, merie, meriu, mirí Definition sa parte de sa die de mesudie in pitzu, a dedie / a merie (nadu de bandha, bia a ue si abbàidat) = a Sud, a cara a sole a mesudie Synonyms e antonyms bortaedie, deice | ctr. mengianu Sentences in dommo de tiatia mi secio afita sua su merie intreu ◊ totu su merí est aturada citia ◊ ses de rocas e chercos circundhadu suta s'incantu de custu merie ◊ òlgiu a m'interrai auba dhui est su soli de mangianedhu fíncias a merici ◊ - Acureus, ita naras? - Eh, ci nd'at de merí!… 2. Castedhu est a merie de sa Sardigna Scientific Terminology sdi Etymon ltn. meridies Translations French après-midi English afternoon Spanish tarde Italian pomerìggio German Nachmittag.

serantínu , agt Definition de parte de sero, de su sero Sentences cheriant connòschere su cantadore serantinu chi intendhiant sempre ◊ s'acisu tintu de amore in su vívere sou serantinu perdet totu su briu Etymon srd. Translations French de l'après-midi English afternoon Spanish postmeridiano Italian pomeridiano German Nachmittags, nachmittägig.