corporzàle , nm Definition sa parte grussa de una carena, foras is bratzos, is cambas e sa conca Synonyms e antonyms dossu Scientific Terminology crn Etymon srd. Translations French tronc sans les membres English trunk Spanish tronco Italian il trónco escluse le mèmbra, tórso German Oberkörper.

nébidu , agt: néidu, népidu, népitu, níbidu Definition nau de truncu de mata (mannu o piticu, grussu siat o fine), chi no portat nodos, ténneru, deretu e de totunu andhare, e po cussu fintzes lisu, chentza giúmburos: nau de terrenu, chi est bellu totu in paris, límpiu; nau de persona, chi no tenet neghe, sana, chentza pecos Synonyms e antonyms daretu, nidu 2, ténneru / nédidu | ctr. nodosu Sentences as truncadu s'àrbure piús nébida ancora preustinu ◊ at norant'annos, ma est nébidu che opinu ◊ at fatu duos bellos irfilares népitos de tuntunnos ◊ carchi mandrone si fit ingulimatu a cussas raicras bellas e népitas ◊ piantas altas, népidas, fozidas, de formas variadas e istranas (F.Dore)◊ po fae iscalas de carru serbiant matas néidas de ílixi 2. est una tanca manna, totu tirrinu népitu ◊ in còscias portat is carris níbidas che s'ou ◊ sos tzeracos, canno b'at de mannicare, sa canistedha la lassant népita che agliola (A.Pau) 3. de sentidos fit fémina nébida e sana ◊ sa pitzinnia est s'istajone de sa vida piús níbida e rica ◊ che népidu cristallu istat s'aera (F.Dore)◊ su mare fit che népidu cristallu Translations French tronc droit sans nœuds English straight and smooth (trunk) Spanish tronco recto y liso Italian diritto e lìscio (fusto) German glatt, aufrecht.

trúncu , nm Definition sa parte prus grussa e tostada de una mata de a paris a terra (o pagu prus asuta) a is primas frochidhaduras (ma est fintzes sa parte prus grussa de unos cantu ebrúgios); sa parte prus grussa de sa carena, foras conca, bratzos e cambas; sa prima persona de un'eréntzia connota; fintzes coment'e agt. (= truncadu) in calecuna nada / min. trunchizolu Synonyms e antonyms trúnciu Idioms csn: t. orrutu (in cobertantza) = ccn. andhadu male, de no si poder difèndhere, e chi sos isogrados ndhe aprofitant; èssiri comenti a unu t. = drollu, de comente si moet o pro comente faghet; truncu zuale (o fintzas "zuale") = giuale, sinnu de bestiàmine chi si faghet in s'origra seghèndhendhe su mesu de sa punta faghindhe un'intaca a L, a cara a dainanti o a cara a daisegus; pònniri o èssiri a truncu coma = furriadu a su revessu, a dortu e a rugadis, a s'irregulada, a francas a susu; truncu de figu, àstua de figu = de un'àrbure, o de una pessone, no bi essit si no de su chi tenet; t. de língua = sa parte russa, sa raighina de sa limba, sa parte prus in daisegus; fuedhai a t. de língua = a limba lada, che a s'imbriagu, che chie est perdindhe sos atuamentos; in t. = a corpu, totinduna e totu a una borta; bogai de unu truncu una màniga de sula = fàghere unu muntone de cosa pro nudha Sentences segundhu su truncu s'àscia e dae s'àscia s'asciuza ◊ funt matas cun is truncus trotus ◊ su piciochedhu immoi est matucu e aguantat fintzas truncu de fusti! ◊ su truncu de su gravellu 2. a truncu orrutu a bogare àstula!… 4. s'àinu si parat in truncu, trochet s'ischina e si che imbolat a un'ala ◊ e ita manera…lassas in truncu e in tallu! Scientific Terminology rbr Etymon ltn. truncus Translations French tronc English trunk Spanish tronco Italian trónco German Stamm.

«« Search again