Definition Definition
Synonyms e antonyms Synonyms e antonyms
Idioms Idioms
Sentences Sentences
Surnames and Proverbs Surnames and Proverbs
Scientific Terminology Scientific Terminology
Etymon Etymon
Translations Translations
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
contàe, contài , vrb: contare,
contari Definition
averguare e nàrrere su númeru de una cantidade; nàrrere paristórias; fàere contu de is cosas, pònnere in contu
Synonyms e antonyms
arralatai
/
calculai,
contizare,
cunciberare,
scoviai
Idioms
csn:
contare zusta = nàrriri o fai a crei giustu sa cosa acomenti est, sentza de contai fàulas; contai a fini a fini = nàrrere, in su contu, donzi mímina cosa, a puntinu (itl. per filo e per segno)
Sentences
mi potzo nàrrere betzu veramente ca setanta sete annos so contandhe ◊ est contendhe sas berbeghes a bídere si bi sunt totu ◊ a donzi fundhu si li podent contare chimbe e ses budrones de ua ◊ a contae imparat contandho is crabas e is crabitos
2.
no mi contat mai contus de ischisòrgius e de cosas malas ◊ innoghe, si contat, nemos che colaiat: fit su regnu de sos procalvos e de s'àbbile ◊ istat semper contendhe sos sonnos, ca bi creet
3.
funt giai is ses e mesu passaras e no si bit ancora: no mi dha contat giusta, si depit èssi firmau a bufai!
4.
su èssere torradu gai a malu puntu, conta tue chi bi at gódidu!…◊ lu sunt botzendhe donzi annu: conta tue si andhat a istudiare!…◊ at fatu chentu chilómitros in baranta minutos: conta tue cantu at curtu! ◊ a isse lu contamus che chi siet de domo
5.
su pisedhu at bidu e, chentza malíssia, at contadu totu ◊ no lu contes a mamma su chi amus fatu, ca nos brigat!
Translations
French
compter,
raconter
English
to tell
Spanish
contar,
contar
Italian
contare,
conteggiare,
accreditare,
raccontare
German
zählen,
gutschreiben,
erzählen.
impastociàre , vrb Definition
contare o nàrrere fàulas, pigare in trampa, a ingannu
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
coglionai,
coluvronare,
imbaucare,
imbelecare,
imbuvonare,
improsae,
ingannai,
ingrangugliare,
piocai,
scafai,
trampai
Etymon
itl.
impastocchiare
Translations
French
raconter des histoires
English
to tell fibs
Spanish
zurcir
Italian
raccontare fandònie
German
Flausen erzählen.