Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

aldàre , vrb: aldiare, ardiare Definition castiare o chistire una cosa a manera chi no tèngiat dannu, chi no tèngiat male, chi nemos ndhe tochet Synonyms e antonyms aggordai*, badrare Sentences fit reséssidu a che li fichire in conca chi sa puzonina si podiat aldiare in d-una manera sola: cun sas peràulas! ◊ gira, gira, furriola, atàpadi cantu cheres: de sa binza semus meres candho l'aldas tue sola! (P.Casu) Translations French préserver, garder English to guard, to preserve Spanish guardar Italian preservare, custodire German bewahren.

cruvennàre , vrb: culvenare, cuverenare, cuvrenare, cuvrennare Definition tènnere a contu a manera de no àere dannu, de no pigare fritu o àteru male, giare educatzione a is fígios; cricare de cuare a ccn. o ccn. cosa a manera chi no si biat, chi no s'ischípiat chie dh'at fata Synonyms e antonyms cuberrare*, resguardaisí Sentences ispero chi laghinza e madrigadu suta a pastore bonu ti culvenes ◊ sos pitzinnos, si ti ndhe pesas tue, no ti podent istare cuvrennados: cantu isto in linna, istàdebbos colcados! (G.Marras)◊ fimus iscultzos e male cuverenados, ma no bidiamus s'ora de ciogare ◊ candho proet cun ite bos cuvrenades? 2. in sa gruta culvenamos luego sos regalos ◊ est cuverenada in sinu de sa natura 3. sos inimicos nostros fint prontos a lu costodire e a lu cruvennare pro s'issàssinu chi aviat fatu a nois ◊ s'irballu l'aiat fatu su mastru, ma pro cuvrenare a isse ant dadu sa curpa a nois Translations French se préserver English to take care of oneself Spanish cuidarse Italian riguardarsi German sich schonen.

palpàre , vrb: parpare, prapai, prapare Definition fàere s'ala, is partesas, a unu, arresparmiandhodhi cosas trebballosas o difíciles; fintzes menguare, abbrandhare Synonyms e antonyms casilare Sentences sezis solos e ndh'azis culpa, ca bos sezis palpados sendhe in sa cria! ◊ sos bandhidos unu tempus furaiant a sos tropu ricos: como no palpant a niunu ◊ a isse ca est malaidonzu tocat a lu parpare ◊ parpades a issa e ponides sempre a mie a fàghere sa cosa! ◊ fit su terrore de sa famíglia, de bighinos e amigos: no palpaiat a niunu ◊ sorri mia est sempri lastimendisí, ca tenit genti chi dha prapat 2. poetare e cantare serbit a prapare istrachidúdine e disaura (G.A.Mura) Translations French ménager, préserver, épargner English to spare Spanish ahorrar Italian risparmiare, aver riguardo German verschonen, Rücksicht nehmen auf.

vardàre , vrb: badrare*, fardiare, vardiare Definition atentzionare calecuna cosa (pàsculu, àteru) chentza ndhe tocare o chi neune ndhe tochet, amparare po no àere dannu / pastura vardada = ínnida, chentza pàschida, chi po fàere crèschere s'erba no dhue lassant intrare bestiàmene Synonyms e antonyms acastiai, aggordai, agguardai, chistie, coltoire, cultodiare, gardiare, parpare, risparmiare / irghiare Sentences vardianedhu nanchi fipo… ma fipo geo a chèrrere vardiatu! ◊ su cherinzu vene vardat sa vida dae cada assustu ◊ su pastore est a grotza e a cambales po si vardare abba, nie e bentu ◊ sos Sardos semus che unu tazu de anzones chi lu vàrdiant sos marjanes ◊ s'àngelu custode mi vardet e s'àngelu de sa defesa mi defendhat Translations French sauvegarder, préserver English to protect, to reserve Spanish guardar Italian salvaguardare, preservare, riservare German schützen, bewahren.