fochíle , nm: foghile, fogile, fogili, fojile, foxile, foxili Definition logu, tretu inue in sa domo si faet su fogu, ma su foxile est fintzes sa coghina; semenandho sa vàtica (isca), su fossighedhu inue si ponet su sèmene Synonyms e antonyms fadhixada, foghilaja, forredha, tzidha, tzidhile / cdh. fuchili Idioms csn: èssere unu conta fochiles = chisineri, bonu a nudha; contos de foghile = contàssias, contixedhus de pagu importu, fatus aici tanti po passai ora; no tènnere ne fogu e ne foghile = èssiri pòbiru a s'úrtimu puntu; istare, èssere coronados a su f. = a colore a fogu, totu a inghíriu de su fogu; pesare f. = fàghere domo de istare, aposentare; fàghere f. = istare de domo, fàghere abbitu; mundhare su f. a ccn. = leare totu su chi tenet, innudare de benes; èssere domo chentza f. = famíllia iscuncorda, chentza unione Sentences in custa domu de giana ch'est su foghile: canta peta bi tent àere arrustidu! ◊ in tempos de oe bi at zente gai coizada chi tratat ancora contos de foghile ◊ bi godit annanno de fogile in fogile (A.Zedde)◊ at passadu sa note a fúrriu in su letu che sazu de salditza in su foghile 2. in sa costana de su surcu fachiat sos fochiles e ghetait bàtoro o chimbe sèmenes ◊ in s'ortu bi at pacos fuchiles de vàtica Surnames and Proverbs prb: abrili nci torrat su cani a foxili ◊ fogili largu fogu irmortu Scientific Terminology dmo Etymon ltn. *focile(m) Translations French foyer English fireplace Spanish hogar, fogón Italian focolare German Herd, Feuerstelle, Feuerstätte.

forrèdha , nf: furredha Definition tretu inue si faet su fogu in sa domo, genia de forru o àteru, adatu po fàere fogu, orrostire petza o àteru; in sa butega de is ferreris, logu fatu adatu, in artu de dhu pòdere atèndhere prantaos, a fàere su fogu po abbrigare su ferru de trebballare Synonyms e antonyms fochile, furratza, tzidha, tzidhile / forronali Sentences no est mai essiu de sa forredha e dónnia cosa dhi parit ispantu ◊ baie e ciciesi in sa forredha ca in foras che at fritu! 2. in montes bi ant fatu sas furredhas pro coghinare, candho si bi andhat a rebbotare Scientific Terminology dmo Etymon srd. Translations French foyer English fireplace Spanish hogar, fogón Italian focolare German Herd, Feuerstelle, Feuerstätte, Ofen, Feuerraum.

mamàja , nf: mammaja Definition matéria, genia de cosa unu pagu bianca e cagiada chi si podet fàere in freaduras, segadas o tretu infiammau, fata de carre chi morit, mícrobbos, glóbbulos biancos e abbadúgia; tretu de ue s'isterret unu male Synonyms e antonyms maltza, mammai 1, mammana, matéria, sagna 1 Sentences at tripiadu su tzuellu pro ndhe fàghere essire sa mamaja 2. candho istemus siguros de ndhe lu àere moltu in donzi mamaja, su fogu, noche torremus a sa pinneta Scientific Terminology mld Etymon srd. Translations French foyer (d’infection) English hotbed Spanish foco Italian céncio, focolàio German Infektionsherd.

pàta , nf Definition su calore de sa forredha, ma fintzes sa basca Synonyms e antonyms caentu, patera, tebidori / basca | ctr. frios Idioms csn: avb.: a p. a fogu, a p. de fogu = a calor'a fogu; cotu a p. = cotu in su pamentu de su foghile imbudhighinadu; p. a… = afaca a…; su fogu betat p. = mandhat caentu Sentences lezindhe custu contu paret de intèndhere sa pata de su forru coghindhe su pane ◊ no caentao mancu a pata a fogu (P.Bitto)◊ fit in domo sétzidu a pata a fogu ◊ intret segura sa pata de beranu! 2. fimus sétzidos pata a tie a nos contare sos contos Surnames and Proverbs smb: Pata, Patta Translations French chaleur du foyer English home warmth Spanish calor del hogar Italian calóre del focolare German Wärme der Feuerstelle.

«« Search again