fochíle , nm: foghile,
fogile,
fogili,
fojile,
foxile,
foxili Definition
logu, tretu inue in sa domo si faet su fogu, ma su foxile est fintzes sa coghina; semenandho sa vàtica (isca), su fossighedhu inue si ponet su sèmene
Synonyms e antonyms
fadhixada,
foghilaja,
forredha,
tzidha,
tzidhile
/
cdh. fuchili
Idioms
csn:
èssere unu conta fochiles = chisineri, bonu a nudha; contos de foghile = contàssias, contixedhus de pagu importu, fatus aici tanti po passai ora; no tènnere ne fogu e ne foghile = èssiri pòbiru a s'úrtimu puntu; istare, èssere coronados a su f. = a colore a fogu, totu a inghíriu de su fogu; pesare f. = fàghere domo de istare, aposentare; fàghere f. = istare de domo, fàghere abbitu; mundhare su f. a ccn. = leare totu su chi tenet, innudare de benes; èssere domo chentza f. = famíllia iscuncorda, chentza unione
Sentences
in custa domu de giana ch'est su foghile: canta peta bi tent àere arrustidu! ◊ in tempos de oe bi at zente gai coizada chi tratat ancora contos de foghile ◊ bi godit annanno de fogile in fogile (A.Zedde)◊ at passadu sa note a fúrriu in su letu che sazu de salditza in su foghile
2.
in sa costana de su surcu fachiat sos fochiles e ghetait bàtoro o chimbe sèmenes ◊ in s'ortu bi at pacos fuchiles de vàtica
Surnames and Proverbs
prb:
abrili nci torrat su cani a foxili ◊ fogili largu fogu irmortu
Scientific Terminology
dmo
Etymon
ltn.
*focile(m)
Translations
French
foyer
English
fireplace
Spanish
hogar,
fogón
Italian
focolare
German
Herd,
Feuerstelle,
Feuerstätte.
forrèdha , nf: furredha Definition
tretu inue si faet su fogu in sa domo, genia de forru o àteru, adatu po fàere fogu, orrostire petza o àteru; in sa butega de is ferreris, logu fatu adatu, in artu de dhu pòdere atèndhere prantaos, a fàere su fogu po abbrigare su ferru de trebballare
Synonyms e antonyms
fochile,
furratza,
tzidha,
tzidhile
/
forronali
Sentences
no est mai essiu de sa forredha e dónnia cosa dhi parit ispantu ◊ baie e ciciesi in sa forredha ca in foras che at fritu!
2.
in montes bi ant fatu sas furredhas pro coghinare, candho si bi andhat a rebbotare
Scientific Terminology
dmo
Etymon
srd.
Translations
French
foyer
English
fireplace
Spanish
hogar,
fogón
Italian
focolare
German
Herd,
Feuerstelle,
Feuerstätte,
Ofen,
Feuerraum.
mamàja , nf: mammaja Definition
matéria, genia de cosa unu pagu bianca e cagiada chi si podet fàere in freaduras, segadas o tretu infiammau, fata de carre chi morit, mícrobbos, glóbbulos biancos e abbadúgia; tretu de ue s'isterret unu male
Synonyms e antonyms
maltza,
mammai 1,
mammana,
matéria,
sagna 1
Sentences
at tripiadu su tzuellu pro ndhe fàghere essire sa mamaja
2.
candho istemus siguros de ndhe lu àere moltu in donzi mamaja, su fogu, noche torremus a sa pinneta
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
foyer (d’infection)
English
hotbed
Spanish
foco
Italian
céncio,
focolàio
German
Infektionsherd.
pàta , nf Definition
su calore de sa forredha, ma fintzes sa basca
Synonyms e antonyms
caentu,
patera,
tebidori
/
basca
| ctr.
frios
Idioms
csn:
avb.: a p. a fogu, a p. de fogu = a calor'a fogu; cotu a p. = cotu in su pamentu de su foghile imbudhighinadu; p. a… = afaca a…; su fogu betat p. = mandhat caentu
Sentences
lezindhe custu contu paret de intèndhere sa pata de su forru coghindhe su pane ◊ no caentao mancu a pata a fogu (P.Bitto)◊ fit in domo sétzidu a pata a fogu ◊ intret segura sa pata de beranu!
2.
fimus sétzidos pata a tie a nos contare sos contos
Surnames and Proverbs
smb:
Pata, Patta
Translations
French
chaleur du foyer
English
home warmth
Spanish
calor del hogar
Italian
calóre del focolare
German
Wärme der Feuerstelle.