abbramíre, abbramíri , vrb: abbremiri Definition
disigiare, bòllere cun gana o volontade manna, forte
Synonyms e antonyms
abbramai,
desizare
Etymon
srd.
Translations
French
convoiter,
désirer ardemment
English
to long for
Spanish
codiciar
Italian
bramare
German
herbeisehnen.
apedhiàe, apedhiài , vrb Definition
disigiare meda, forte, àere a disígiu; istare abbetiandho chentza mancu tènnere arrexone
Synonyms e antonyms
apilliare,
apitare,
ispedhiai,
pelliai
Sentences
si mi apédhias ti basu!
Translations
French
désirer ardemment
English
to long for
Spanish
codiciar
Italian
bramare
German
begehren.
apiliàre , vrb rfl: apilliare Definition
bènnere su disígiu, pigare a disígiu, disigiare forte, pedire ccn. cosa (o fintzes gente, agiudu) chi s'iat a bòllere; fintzes atacare, andhare o cúrrere aifatu po cracare
Synonyms e antonyms
apeliai
Sentences
si est apilliadu a li dare cosa ◊ sos fizos si sunt apiliados a sa mama ◊ sa ulturina si est apiliada a su mortorzu ◊ ite balet cust'umanu apiliare sentza ischire pro pòdere isperare si avreschet un'àteru manzanu? (G.A.Salis)◊ a sos carvonajos si apillieit a li dare su carvone ◊ so apilliadu a erba ◊ ti ses apilliadu a una castigada: no agataias una fémina menzus?!
2.
donzi borta chi bogo a pizu carchi faina paret chi si mi apíliet su malejanu ◊ si li sunt apilliados sos canes che dimónios
Etymon
itl.
appigliare
Translations
French
désirer ardemment
English
to have a strong wish,
to ask insistently
Spanish
anhelar,
pedir con insistencia
Italian
avére fòrte desidèrio,
chièdere con insistènza
German
wünschen,
eindringlich bitten.
arrachèdiri , vrb: arrechèdede,
arrechèdere,
arrechedi,
arrechèdiri,
errechèdere,
rechèdere* Definition
andhare bene meda, fàere bene, pràghere, nau mescamente de cosas de papare o chi asséliant unu bisóngiu coment'e chi siat própriu cussa sa chi pedit s'organísimu
Synonyms e antonyms
cufàchere,
piàchere,
renchènnere
| ctr.
nòcere
Sentences
su cocòi fatu in domu parit chi arrachedat! (A.Garau)◊ su binu no mi arrachedit meda! ◊ a mengianu su sonnu praxit, arrechedit ◊ mi arrechedet de bufare una tassa de binu, papandhe ◊ a parte de chitzu s'intendhit sa friscura e arrechedit a si bestire
Translations
French
désirer ardemment
English
to crave for
Spanish
apetecer,
desear
Italian
appetire
German
begehren,
Appetit erregen.
desizàre , vrb: addisigiai,
disigiai,
disigiare,
disigliai,
disilgiai,
disillai,
disixae,
disizare Definition
pentzare a calecuna cosa po dha tènnere, fàere disígios
Synonyms e antonyms
abbramire,
apitare,
bòliri,
chèrrere
Sentences
Bona Pasca cun pragere e cuntentu comente disigiais! ◊ nci fiat una borta un'ómini chi disigiàt de si arricai ◊ augurandu totu su chi disillais! ◊ bos pregamus cantu disizades ◊ isse addaghi disizat una cosa est puntu e mortu! ◊ candho unu est sididu disizat s'abba ◊ como che frundhis sa cosa, ca ses mascadu, ma candho irfàmigas za l'as a disizare! ◊ apo disigiau cosas vonas ◊ un'aràngiu ge fia disigendidhu!
Etymon
ctl.
desitjar
Translations
French
désirer
English
to wish,
to want,
would like
Spanish
desear
Italian
desiderare
German
wünschen.
ispedhiài , vrb: spedhiae Definition
disigiare meda, àere a disígiu, apílliu mannu de calecuna cosa o de ccn.
Synonyms e antonyms
apedhiae,
desizare,
renchènnere
Sentences
portamí su pipiu a dhu biri, ca m'ispédhiat! ◊ funt binti annus chi ammancu e is de domu m'ispédhiant!
2.
torrau a innòi ses: m'ispedhiàst puru, lah, ca tanti ses pécula bella!…
Etymon
srd.
Translations
French
désirer ardemment
English
to long for
Spanish
anhelar,
codiciar
Italian
bramare,
desiderare forteménte
German
begehren.