apedhiósu , agt Definition
chi si apédhiat, chi istat sèmpere disigiandho, disigiosu meda
Synonyms e antonyms
abbramidu,
afrodhiosu,
apichionadu,
apilliadu,
aulidu,
pistichinzosu,
schinitzosu,
spedhiosu
Etymon
srd.
Translations
French
désireux (de)
English
desirous
Spanish
codicioso,
deseoso
Italian
voglióso
German
begierig.
arravanàdu , agt Definition
nau de ccn., chi tenet bògia, gana, disígiu mannu de ccn. cosa
Synonyms e antonyms
desizosu,
imbozadu,
inganatzidu,
inganidu
Translations
French
désireux
English
eager
Spanish
deseoso
Italian
voglióso,
desideróso
German
begierig.
desizósu , agt: disigiosu,
disigliosu,
disillosu,
disixosu,
disizosu Definition
chi est disigiandho, chi est in disígiu, chi bolet ccn. cosa fintzes chi no depet, chi dhi arrechedet
Synonyms e antonyms
apendhitziau,
arravanadu,
ganosu,
imbozadu,
inganatzidu,
inganidu,
ingudroniu
/
cdh. disiciosu
Sentences
totus mirant a tie, o bella nue, pro chi s'abba bramada iscapes a sa terra disizosa ◊ custa terra est disigiosa ca est de diora meda chentza de trabballai ◊ semper disigiosu deo istau faenno certos disígios cena lè ◊ toca, seidí ca seu disigiosa de ti fuedhai!
Etymon
srd.
Translations
French
désireux
English
desirous
Spanish
deseoso
Italian
desideróso
German
verlangend,
sehnsüchtig.
ganósu , agt Definition
chi est disigiandho cosa, chi ndhe tenet gana meda
Synonyms e antonyms
arravanadu,
desizosu,
ganósigu,
imbozadu,
inganatzidu,
inganidu
Sentences
a sa ganosa fera inchietu zúbilo e ussiàndhela che l'iscúbilo ◊ sas arveghes sunt ganosas de paschinzu ◊ carchi cropa si fit firmada assagadada, ma galu ganosa de ballare ◊ custos funt ganosos de fàere a connòschere is cosas issoro
Etymon
ctl., spn.
ganós, ganoso
Translations
French
désireux
English
eager,
desirous
Spanish
deseoso
Italian
voglióso,
desideróso
German
lüstern.
imbozàdu , pps, agt Definition
de imbozare; chi tenet bògia, gana, disígiu de ccn. cosa
Synonyms e antonyms
abbozadu,
arravanadu,
desizosu,
inganatzidu,
inganidu,
ingudroniu,
ingulosigau
| ctr.
dilganadu
2.
imbozadu de lòmpere semper piús adhae, cheria no mi frimment assustos e ne trempas (F.Dedola)
Etymon
srd.
Translations
French
désireux
English
eager
Spanish
deseoso,
codicioso
Italian
voglióso,
desideróso
German
begierig.
inganatzídu , pps, agt Definition
de inganatzire; chi ndhe tenet gana meda
Synonyms e antonyms
abbozadu,
agganidu,
aibbadu,
ganósigu,
imbozadu,
inganadu,
inganidu
| ctr.
dilganadu
2.
tue ses ànima inganatzida de passione in s'arbatare continu de sos sentidos (C.Puddu)
Translations
French
désireux
English
desirous
Spanish
deseoso
Italian
voglióso
German
begierig.
inganídu , pps, agt: inganiu Definition
de inganire; chi tenet gana meda
Synonyms e antonyms
agganidu,
desizosu,
ganósigu,
inganadu,
inganatzidu,
ingudroniu
/
cdh.inganitu
| ctr.
dilganadu
2.
mi so postu a caminare inganidu de bídere mundhu ◊ andhant in giru a cucurusta arta che pudhos inganios
Etymon
srd.
Translations
French
désireux
English
willing
Spanish
deseoso
Italian
desideróso
German
verlangend.
spedhiósu , agt Definition
chi tenet ispédhiu, unu disígiu mannu de calecuna cosa
Synonyms e antonyms
abbramidu,
apedhiosu,
apilliadu,
apitadu,
aulidu,
intirioladu,
pistichinzosu,
schinitzosu,
unigosu
Sentences
is cassadoris torrant a sa famíllia allirga, spedhiosa, cun libba e mesa de cosa in sa mucíllia ◊ spedhiosu, seu circhendi a tui ◊ dèu fua spedhiosu de cumprendi ita fuat su strubbu a su coru
Etymon
srd.
Translations
French
avide,
désireux
English
eager
Spanish
deseoso,
ansioso
Italian
bramóso,
ansióso
German
gierig,
begierig.