iscaltzàre , vrb: iscarsai,
iscartare,
iscartzae,
iscartzare,
scartzai Definition
pigare o istesiare sa terra totu a inghíriu de is fundhos de sa cosa prantada, ma nau fintzes de àteru
Synonyms e antonyms
iscartarare,
scratzedhai
Sentences
sos carvonajos comintzeint a bogare coighina ispatendhe sas majas e iscartendhe sas raighinas ◊ sa binza est tota iscartada ◊ tenes binza, aras e no iscartzas!◊ pro ndhe bogare cussa pedra tocat a l'iscartare a inghíriu ◊ seu abbituau a iscarsai sa bíngia.
Translations
French
déchausser
English
to hoe
Spanish
socavar
Italian
scalzare
German
untergraben.
iscrutzài , vrb: isculsare,
iscultzare,
iscurtare 1,
iscurtzare,
scruciai Definition
bogare is botas, sa cartzamenta; furare is iscarpas a unu
Synonyms e antonyms
isbotare
| ctr.
caltare
Sentences
no t'iscurtzes ca ti faghet male, a pes nudos! ◊ su pipiu si cratzat e s'iscrutzat ◊ creíndhelu festajolu bene mudadu li ant intimadu de s'iscurtare, ma fit a prantas in terra ◊ a pitzinnu minore mi ant iscurtadu e trobeidu che anzone pro mi che furare su bestiàmine!
2.
si est drommidu e li ant pitzigadu sa brulla de l'iscurtzare ◊ in tempus de gherra segundhu ue fit no faghiat a si fidare cun iscarpas noas, ca l'iscurtzaiant!
Etymon
srd.
Translations
French
déchausser
English
to take shoes and socks off
Spanish
descalzar
Italian
scalzare
German
Schuhe und Strümpfe ausziehen.
scartzài , vrb: iscaltzare*,
scraciai,
scratzai Definition
pigare o istesiare sa terra de is fundhos, de su truncu / s. unu muru = istesiare sa terra o àteru dae su fundhamentu
Synonyms e antonyms
iscaltzare,
scratzedhai
| ctr.
cratzai
Sentences
depu andai a scraciai in bíngia
Translations
French
déchausser
English
to hoe
Spanish
socavar
Italian
scalzare
German
untergraben.