frè, frèa , nf: frebba, frebbe, frei Definition calidesa de corpus prus arta, budhiore chi ponet a unu malàidu po calecunu infetu; alluscadura de s'ómine po sa fémina o de custa po s'ómine; maladia, cosa mala meda, de tímere / frebbas martesas, frebbes maltas = callentura po infetu de brucellosi Synonyms e antonyms caentura, caglientura Idioms csn: intrada de frebba = arrebatu, afracada de callentura; callentura de frebba = frebbita, sinnale chi bi at carchi maladia; frebba sighida = callentura chi no bollit passai; frebba de intrare su late = callenturedha chi ponit a sa partera candu cumentzat a portai lati meda; frebba de tres dies = de malària; laras de frebba = laras sicas, trapadas de sa frebba; cúrrere sos cadhos de sa frebba = èssere a irbariones de sa frebba arta; èssere che bràsias de fogu de sa frebba = portai callentura forti; tímere che frea, a freas = meda Sentences sa frebba ponet, intrat, abbàssiat, essit ◊ prite, nara, dae die in die consumindhe ti ses a frebba lena? (A.Paba)◊ tenes calura ca sa frebba ti est essindhe ◊ li fit fachendhe zocos su binu o li fit ponendhe frebbe? ◊ sa frebba mi est allumendhe!◊ cussu ti curat dogna frei 2. est Lucífera o Callina sa chi ti ponit sa frei? ◊ custas sunt frebbes de amore! 3. cussos fint malos, timidos che frea ◊ a cussus dhus timu a frea! ◊ fit intrendhe unu zerru malu meda e lu fint timindhe che frea ◊ bos curat de dogna frei cun prodígius soberanus ◊ ses pianghendhe pro sa frea de su benidore (G.Sconamila) Etymon ltn., itl. febre(m), febbra Translations French fièvre English temperature Spanish fiebre Italian fèbbre German Fieber.

frèa 1 , nf Synonyms e antonyms beca 1, tíngiu Sentences si corco in letu o mi setzo mi sero su manighinzu de custa frea Translations French teigne English tinea Spanish tiña Italian tigna German Grind.

«« Search again