contulàgliu, contulàlzu , agt, nm: contularju, contularzu 1 Definitzione chi o chie istat sèmpere cricandho contos, allegas, bodhetas, o contat totu, no mantenet segretu Sinònimos e contràrios allegàrgiu, bodheteri, chistionarzu, colesseri, crastuleri, cràstulu, crocoleri, fatitàgiu, fominzu, foxileri, licuteri, livitzanu, lorodhosu, novedharzu, piscinàrgiu, porretànciu, prillisseri / contasseri Frases contulalzu, ses sempre prontu a fàghere male! ◊ sas contularjas de su bichinau ant chircau de cada manera de infertzire carchi malíssia pro aerent it'e nàrrere ◊ cussas sunt féminas faularzas e contularzas! Terminologia iscientìfica ntl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu cancanier Ingresu gossip (y) Ispagnolu chismoso Italianu pettégolo Tedescu Klatschmaul.

crastuléri , agt, nm Definitzione chi o chie istat naendho a s'afaiu de s'unu e de s'àteru cosas chi no dh'important Sinònimos e contràrios allegàrgiu, alleghinzanu, bodheteri, chistionarzu, colesseri, cràstulu, crocoleri, faduile, fominzu, foxileri, licuteri, liuteri, livitzanu, lorodhosu, novedharzu, piscinàrgiu Terminologia iscientìfica ntl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu cancanier, potinier Ingresu gossip (y) Ispagnolu chismoso Italianu pettégolo, cicalatóre Tedescu geschwätzig, Schwätzer.

cràstulu , agt, nm Definitzione chi o chie tenet s'abbitúdine de istare criticandho a s'unu e a s'àteru; nau de sa boghe, chi est arta, forte Sinònimos e contràrios alleghinzanu, bodheteri, colesseri, contulàgliu, crastuleri, fominzu, foxileri, liuteri, livitzanu, lorodhosu, novedharzu, piscinàrgiu / scrillitosu Frases fiat una fémina cràstula, sempri fuedhendi de is fatus allenus Terminologia iscientìfica ntl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu cancanier, perçant, criard Ingresu gossip, tattler, strident Ispagnolu chismoso Italianu pettégolo, strìdulo Tedescu geschwätzig, Schwätzer, grell.

foxiléri , agt, nm: fuxileri Definitzione chi o chie dhi praghet o est bonu a contare paristórias (contos de foghile); chi o chie istat sèmpere naendho, criticandho Sinònimos e contràrios allegàrgiu, argioleri, barrosu, càdara, chistionarzu, ciaciareri, ciaramedha, colesseri, crocoleri, paraletadore / alleghinzanu, bodheteri, contulàgliu, cràstulu, fochilarju, licuteri, liuteri, livitzanu 2. ita genti lingura, ita genti fuxilera: cantu ndi dhi ant nau, pòbera piciochedha!… Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu bavard Ingresu chatterer, storyteller, gossiper Ispagnolu hablador, chismoso Italianu novellatóre, chiacchieróne, pettégolo, cicalatóre Tedescu erzählfreudig, Erzähler, verleumderisch, Verleumder.

scucéri , agt, nm Definitzione chi o chie istat aifatu, iscurtandho, che un'ascúcia, chi istat cricandho chistiones angenas chentza cabu Sinònimos e contràrios contulàgliu, cràstulu, fominzu, foxileri, liuteri Frases - Gomai est in s'oru de s'enna… - Lassaincedha intrai! - Scucera bella! ◊ ge no at a nai ca no si ndi acatat de is cosas, cussa scucera: depit èssi tota sa dí manna innias! ◊ fiat intrau a iscruculliai in domu, cun sa scusa de una cotura de fà, pariat unu scuceri! Terminologia iscientìfica ntl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu potinier Ingresu gossipy, gossiper Ispagnolu chismoso, cotillero Italianu pettégolo Tedescu geschwätzig, Klatschmaul.

«« Torra a chircare