Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbídere , vrb rfl: abbíere Definitzione coment'e bíere, su si acatare de sa cosa / pps. abbidu, abbistu Sinònimos e contràrios abbillai, abbitzare, acatae, saerare Frases totu de incantu mi est boladu chena mi abbídere de cale manera ◊ sa morte nos ferit chi mancu nos ndhe abbidimus ◊ su tempus che est coladu chena mi ndhe abbíere Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'apercevoir Ingresu to perceive Ispagnolu darse cuenta, advertir Italianu accòrgersi Tedescu bemerken.

abbigiàre , vrb: abbisari, abbitzare, abbizai, abbizare Definitzione arrennèscere a bíere o intèndhere (o fintzes a cumprèndhere) a manera de atinare o atuare a ccn. cosa candho acontesset o fintzes innanti (s'impreat fintzes in forma pronominale); ischidare, passare de dormiu a ischidau Sinònimos e contràrios abbídere, abbillai, acatae, ischidare, saerare, sagamare, sapire Maneras de nàrrere csn: abbizàresi de una cosa, abbizàresi una cosa, abbizàresi chi…; a ti ndhe cheres abbizare!… = ma càstia a biri tui!…; su malàidu no si abbizat = no atuat, at pérdidu sos sentidos Frases mi abbitzo de mi atzapare in locu chi no connosco ◊ custos canes sunt distintos pro abbizare ◊ cudhos si nche fint abbizaos chi dego mi picabo sa merendha ◊ no ti abbizas chi cue bi at irballu?! ◊ mi apo abbizadu chi at intradu zente a s'ortu ◊ cosa ti as abbizadu istanote? ◊ est una cosa chi benit dae sene, chene mancu ti n'abbitzare ◊ canno cudhos si fint abbitzatos de s'istrantzu, l'aiant giuliatu ◊ fiza mia, ses prepotente chi non ti abbizas iscussiderada! ◊ sunt vetzos e si parent pitzinnos: a non si ndhe abbizare!…◊ su padronu est drommidu e non si abbizat de nudha ◊ chi mi ndi fuia abbisau, cussa trassa no dhi fut arrennéscia ◊ ti ndi furant sa cosa e mancu ti ndi abbisas! 2. a ite ora ti ndhe ses abbizadu? ◊ ndhe tia chèrrere abbizare a su pitzinnu, ma est chito 3. a ti ndhe cheres abbizare, ite pretesas chi tenet cussu muconosu?! ◊ a ti ne cheres abbitzare… e geo chi credia chi!… Sambenados e Provèrbios prb: iscuru a chie no si abbizat de su chi est! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'apercevoir, se rendre compte Ingresu to perceive Ispagnolu percatarse, darse cuenta Italianu accòrgersi, notare Tedescu bemerken.

acatàe, acatài , vrb rfl: acatare 1, agatare 1 Definitzione sapíresi de calecuna cosa, arrennèscere a bíere o intèndhere calecuna cosa Sinònimos e contràrios abbídere, abbigiare, abbillai, saerare, sagamare Frases si ndi furant is domus e mancus si ndi acatais! ◊ no ti ndi acatas ca ses andendi mali? ◊ portiat in dossu fragu malu, ma pariat de no si ndh'èssere agatadu ◊ dh'ant fatu mali e si ndi est acatau ◊ no si est agatau de su chi fit faindhe ◊ ti che agatas betzu chi mancu ti ndhe acatas ◊ no si ne acatat ne batu e ne cane ◊ ti ndhe ses agatadu chi ses rutu in pecadu!◊ si est acatau ca no est che a innanti mancu cun is amigos ◊ su primu foedhu c'intendho ca deo mi ndhe acato candho is cosas funt capitadas ◊ apo iscurtau e solu tandho mi seo acatau ca ant fatu una cosa manna Ètimu ctl. acatarse Tradutziones Frantzesu se rendre compte Ingresu to perceive Ispagnolu darse cuenta Italianu accòrgersi Tedescu bemerken.

cóntu 1 , nm Definitzione nàrrere su númeru de is cosas cricandho de bíere sa cantidade Sinònimos e contràrios càlculu Maneras de nàrrere csn: pònnere in c. una cosa = contaidha; essire foras de contu = iscassuletare, irbariare; mi ndhe as a torrare sos contos! = mi ndi as a torrai sa sceda!, as a biri ita ti sutzedit!, as a biri ca est acomenti nau dèu; tirai, torrai is contus a unu = fàghere o serrare sos contos de su chi li depet; dare contos a Deus = nàrrere, cufessare a Deus sas curpas chi unu tenet; èssere chentza c., foras de c., no èssere in c. = medas, chentza misura, no faghet a los contare; fàghere contos mannos = pessare chi andhet totu bene, sestare in mannu; èssere a c. (nadu de cosas)= contadu, a manera chi siat zustu su tantu chi serbit; èssiri a contu de…(+ agt. numeràriu pl.)= de pòdere contare a… (+ agt. numeràriu) a… (+ agt. numeràriu); assardare su c. = aparizare, agabbare de pagare su dépidu, schitiai; c. currenti = genia de cuntratu, inditau de su númeru intestau a unu, po tènniri, arriciri o pigai dinai, fintzas paperi pro fai pagamentas o mandai dinai; essiri a c. paris = dare cantu si retzit, o retzire cantu si daet; bogare su c. de una cosa = contai e nàrriri canta est custa cosa Frases amus fatu su contu de cantu nos est costadu custu cómporu ◊ dhoi at mortus a contu de millas ◊ chi siant a contu de centus custus divertimentus! ◊ a isse no lu ponzas in contu, tantu est coment'e chi no bi siat ◊ sos istedhos de s'aera sunt chena contu ◊ ista mudu ca irballo su contu! ◊ no ndhe toches de custos durches ca sunt a contu! ◊ su cocoi a logos lu bendhent a contu, no a pesu 2. gai faghes, tue, ma za mi ndhe as a torrare sos contos! ◊ una borta nci fiant duus fradis: unu arricu foras de contu, s'àteru pòburu tropu ◊ fiat tronendi e lampendi foras de contu 3. sos contos già fint mannos e pariant totu giustos: passare sentza disgustos sos mios últimos annos (G.Masala)◊ contos mannos ti ses faghindhe: ma chentza sodhu ite pessas chi as a poder fàghere? ◊ su póveru si faghet contos mannos, ma dae chentu ndhe resessint deghe (Còntene)◊ ndi funt essius a contu paris ◊ torramí is contus, poita de custu momentu no ses prus s'amministradori miu! ◊ ite contos apo a dare a Deus po custa vita mala chi apo fatu?! Sambenados e Provèrbios prb: a contus malus si dhoi torrat Tradutziones Frantzesu compte, calcul Ingresu calculation Ispagnolu cuenta, recuento Italianu cónto, càlcolo, còmputo, contéggio, rendicónto Tedescu Berechnung, Rechnungslegung.

padennòste , nm: parinostu, pedrinostu, perdinnosti, pradennostre, prainnoste Definitzione donniunu de is granos de una corona, de una cannaca / collana de prainnostes = zenia de prendha de coradhu Sinònimos e contràrios babbunostru / aelmaria / nàcaru Frases is didus allisant is parinostus, arrosariendi ◊ est unu pedrinostedhu pitiu pitiu ◊ essiat contendhe sos perdinnostis annoischidhados cun filu istramanadu ◊ minuda, ocannu, s'olia: paret pradennostres! Ètimu itl. padrenostro Tradutziones Frantzesu grain du chapelet Ingresu rosary bead Ispagnolu cuenta, grano Italianu grano del rosàrio Tedescu Rosenkranzperle.

saeràre , vrb: secherare, segherare, serare, seriare Definitzione su si acatare, sapire, arrennèscere a bíere a solos is cosas Sinònimos e contràrios abbídere, abbillai, acatae, ischidare, sagamare, sapèschere, sapire / bídere Frases Madalena, a limba leada, mancu si saerat: àsiu tenet sa mama de dha tzirriare!…◊ ahi, si ti fis segherau su chi ses e de su chi contas! ◊ si est inamoradu de una e no si est seradu de sas àteras ◊ nos seramus sa pedhe subra de sas carres ◊ no mi so mai seradu de te ◊ tocat de nos segherare e de nos irbotare a su male! ◊ si sereit chi li mancaiat dinari ◊ a pè a pè in cumpagnia no mi so seriadu de su caminu ◊ si m'imbergo no si sègherat nemmos ◊ zughia sos pes bisestrados chi mancu seriare los podia ◊ si as giudísciu e ti seras, ti ses lendhe sos gustos contràrios ◊ istasero no mi sero: mi paret de ch'èssere atesu (G.Oggiana)◊ connoschiat su bàulu de sos canes e si fit segherau chi cussu ganninzu non fit de afetu (G.Piga)◊ "siscuru a chie no si serat solu!", naraiat mamma 2. serat bisonzu de piànghere e de pregare ◊ s'anade apena chi at seradu su falcu si che afungat ◊ millos, como los sero! Tradutziones Frantzesu s'apercevoir, se rendre compte Ingresu to perceive Ispagnolu percatarse, darse cuenta Italianu avvedérsi Tedescu wahrnehmen, bemerken.