atibbíre, atibbíri , vrb Definitzione
aferrare in su sensu de cumprèndhere su chi si narat o s’intendhet o liget
Sinònimos e contràrios
atinai,
cumprèndhere
Frases
no atibbit nudha, cussu ◊ candho fist minore no atibbias (G.Ruju)◊ sas féminas si fint atristadas, fortzis ca aiant atibbidu s'irballu ◊ no si cumprendhiat, no beniat bene a atibbire cantu nos inghiriaiat ◊ s’argumentu de su líbberu non fit tantu bonu a atibbire ◊ sa tradutzioni mi est serbia po atibbí asua de is diferéntzias de is duas línguas
Tradutziones
Frantzesu
comprendre
Ingresu
to perceive
Ispagnolu
percibir,
entender
Italianu
percepire,
comprèndere
Tedescu
wahrnehmen.
saeràre , vrb: secherare,
segherare,
serare,
seriare Definitzione
su si acatare, sapire, arrennèscere a bíere a solos is cosas
Sinònimos e contràrios
abbídere,
abbillai,
acatae,
ischidare,
sagamare,
sapèschere,
sapire
/
bídere
Frases
Madalena, a limba leada, mancu si saerat: àsiu tenet sa mama de dha tzirriare!…◊ ahi, si ti fis segherau su chi ses e de su chi contas! ◊ si est inamoradu de una e no si est seradu de sas àteras ◊ nos seramus sa pedhe subra de sas carres ◊ no mi so mai seradu de te ◊ tocat de nos segherare e de nos irbotare a su male! ◊ si sereit chi li mancaiat dinari ◊ a pè a pè in cumpagnia no mi so seriadu de su caminu ◊ si m'imbergo no si sègherat nemmos ◊ zughia sos pes bisestrados chi mancu seriare los podia ◊ si as giudísciu e ti seras, ti ses lendhe sos gustos contràrios ◊ istasero no mi sero: mi paret de ch'èssere atesu (G.Oggiana)◊ connoschiat su bàulu de sos canes e si fit segherau chi cussu ganninzu non fit de afetu (G.Piga)◊ "siscuru a chie no si serat solu!", naraiat mamma
2.
serat bisonzu de piànghere e de pregare ◊ s'anade apena chi at seradu su falcu si che afungat ◊ millos, como los sero!
Tradutziones
Frantzesu
s'apercevoir,
se rendre compte
Ingresu
to perceive
Ispagnolu
percatarse,
darse cuenta
Italianu
avvedérsi
Tedescu
wahrnehmen,
bemerken.
sapíre, sapíri , vrb Definitzione
su si acatare de is cosas, su avèrtere, aferrare o ischire is cosas cun is sentidos (e fintzes solu su ischire, su cumprèndhere): s'impreat cun s'aus. èssere e àere candho est transitivu cun cmpl. ogetu (ma pigat sèmpere su pron. personale de su sugetu, est sempre vrb. prnl.)/ piciocu chi no si sapit = chi no cumprendhet, no arrexonat ca est tropu criadura
Sinònimos e contràrios
abbigiare,
acapassai,
saerare,
sagamare,
sapiare
Frases
bivis in su fogu sentz'e ti sapiri! ◊ est tzegu e no si sapit de nudha ◊ su crabaxu no si ndi est sapiu de tènniri in su tallu unu pegus allenu ◊ surdu che picu, e ite s'at a sapire?! ◊ candho si est sapidu solu, su pisedhu at comintzadu a timire ◊ no si podet isplicare su chi in coro mi sapia ◊ chi mi ndi fuia sapiu iap'a èssiri essiu! ◊ daghi si sapiat segura de no la bídere niunu, l'isganzaiat su risu, a su piciocu ◊ si fit sapia chi su maridu giuchiat sa luna a tónchinu ◊ no nd'apu biu, no mi ndi seu sapiu ◊ no ti sapis chi ses irballendhe?! ◊ comente mi at sapidu assuprindhe est bénnidu a mi abbojare ◊ fostei si sapit de dogna cosa! ◊ candho si aiat sapiu sos duos ómines non los aiat connotos (G.Piga)
Sambenados e Provèrbios
prb:
su dannu peus est a no si sapire
Ètimu
itl.
sapere
Tradutziones
Frantzesu
percevoir,
être conscient,
constater,
se rendre compte
Ingresu
to perceive,
to be conscious,
to ascertain
Ispagnolu
percibir,
ser consciente,
percatarse
Italianu
percepire,
èssere cosciènte,
avvedérsi,
constatare
Tedescu
wahrnehmen,
bewußt sein,
bemerken,
feststellen.