allegrítu , agt: alligritu Definitzione chi est unu pagu alligru, chi at bufau unu pagu tropu Sinònimos e contràrios allegrútzulu, alligrichedhu, apischirillau, pischiliau, tzelembrau Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu éméché Ingresu tipsy Ispagnolu alegre, achispado Italianu allegrétto, altìccio Tedescu angeheitert.

allégru , agt: allelgu, allergu, alligru, allilgu, allirgu Definitzione chi giaet a bíere de provare cuntentesa, alligria: si narat fintzes de su naturale de chie si faet a bíere sèmpere cuntentu o erriet cun totus, chi est de naturale bonu Sinònimos e contràrios caléschidu, contentu, festosu, imbajoschidu, pregiau, pregiosu | ctr. annicadu, dispiàchiu, pirmatu, triltu Maneras de nàrrere csn: zenias de paragones: a. che brintzi, che mariapica, che pitzone, che musca, che furferalzu, coment'e una pasca, che puzone in arzola, che predi cantendu missa, che tzintzipasca, che lepurisposu = allegru meda; a. che cuadhu cordogu, che cani papendu fogu = própiu nudha; allegru a binu = inciariu, chi at bufadu unu pagu tropu Frases fuit in allerga bajania e deviat atzivire su cuviu ◊ is piciocos fiant allirgos ca sa cosa fiat andada bene ◊ totus funt allilgos: càstia is luxes ci dhue funt in is domos!◊ sa pitzochedha fut a pistighinzu ma allelga Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu gai Ingresu cheerful Ispagnolu alegre Italianu allégro, gàio, festóso, lièto Tedescu fröhlich, lustig, heiter.

allegrútzulu , agt Sinònimos e contràrios allegritu, apischirillau, pischiliau, tzelembrau Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu éméché Ingresu tipsy Ispagnolu alegre, achispado Italianu allegrétto, altìccio Tedescu angeheitert.

alleputzàu , pps, agt: alliputzau Definitzione de alleputzai Sinònimos e contràrios alleporedhau, alleporizadu, alleputziu, arrempudhiu, trinitu / cdh. achinchinnatu 2. totu alleputzau si dha cantat, prexau! 3. gei ses alleputzau, oi, paris unu sennori! ◊ mulleri alleputzada… corramenta segura! ◊ cun pobidhu miu gi no fiat cosa de s'arrosci, sempri bèni alliputzau fiat Tradutziones Frantzesu ragaillardi, gai, pomponné Ingresu made cocky, merry, dressed up Ispagnolu alegre, acicalado Italianu ringalluzzito, allégro, agghindato Tedescu eitel geworden, fröhlich, herausgeputzt.

imbajoschídu , pps, agt: imbajuschidu Definitzione de imbajoschire; chi est prexau che pasca, cuntentu meda Sinònimos e contràrios allegru, cuntentone | ctr. dispiàchiu Frases su grígliu imbajuschidu, lendhe su bolu a sa tzega, a su nare de su re ch'est atapadu ◊ su coro imbajoschidu ndhe cheret brincare a fora, est fatzelladu! Tradutziones Frantzesu joyeux Ingresu cheerful, overflowing with joy Ispagnolu alegre Italianu ílare, gàio, traboccante di giòia Tedescu fröhlich.

pregiósu , agt: prexosu Definitzione chi est provandho cuntentesa, giaendho a bíere alligria Sinònimos e contràrios allegru, caléschidu, contentu, pregiau | ctr. annicadu, dispiàchiu, tristu Frases furiat prexosu po sa pentzada de su gopai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu joyeux, gai Ingresu merry Ispagnolu alegre, contento, risueño Italianu gioióso, lièto Tedescu fröhlich, froh.

scadrallútu , agt: iscardallutu*, scardallutu Definitzione nau de ccn., chi tenet un'atentzione bia, chi est abbistu, sèmpere atentu a totu Sinònimos e contràrios abbistu, allutinedhu, ispabillu, sciscitu, spiscinetu Frases e gei no est scadrallutu, su pipiu, lah! ◊ e chin'est cussu scadrallutu chi mi at bistiu aici?! ◊ giai ca ses scadrallutu, tui, bai e cica trabballu a fillu tuu! Tradutziones Frantzesu gai, spirituel Ingresu cheerful Ispagnolu alegre, gracioso Italianu allégro, spiritóso Tedescu fröhlich, lustig.

«« Torra a chircare