afelonàre , vrb: afillonare Definitzione giare o pigare múngia, cadha de fele, tzacu, arrennegu meda Sinònimos e contràrios afelae, aggromare, aggromorare, aprummonare, infelai, renignai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu irriter, agacer Ingresu to irritate Ispagnolu encolerizarse Italianu stizzire Tedescu sich ärgern.

airài, airàre , vrb Definitzione su si pigare arrennegu; su fàere is cosas coment'e cun apretu, impresse, a meda Sinònimos e contràrios abbetiae, acroconai, afutare, afuterare, allulluriai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchibberare, inchietae, incrabudhire, infelai, infuterare | ctr. apachiare, asselenare Frases ant isparau pro nche fàchere fughire sa zente, ma sos isparos l'ant airada de prus! ◊ si su cumpagnu si airat, tue úmile e chietu! 2. custa cosa est che a su ratinzu: piús ratas e piús ti s'airat su brujore Ètimu ctl., spn. airar Tradutziones Frantzesu se mettre en colère Ingresu to irritate Ispagnolu irritarse, airarse Italianu adirare Tedescu sich ärgern.

alterài, alteriàre , vrb: artarae, artarare, arterare, arteriare, arturiare Definitzione fàere arrennegare o pigare tzacu, fàere pèrdere sa passiéntzia giaendho ifadu, giaendho ocasione candho unu est arrennegau o immarriu po àteru puru; nau de un’arremu, suberiare cun isfortzu meda o po calecunu male a tales de dòlere, ufrare, fàere a budhiore Sinònimos e contràrios agghegiare, annervare, annervosare, incorinare, infrascai, nechidare, orrontzedhare Frases su tocu de su martedhu artúriat finas sa campana ◊ banzu ti pítzigo, mih, si mi che artérias! ◊ addaghi ti naro de no fàghere sas cosas gai ti artérias! ◊ non bi at bisonzu de ti artarare Ètimu itl. alterare Tradutziones Frantzesu agacer Ingresu to irritate Ispagnolu irritar Italianu irritare Tedescu reizen.

anneàre , vrb: anniai 2 Definitzione giare anneu, istrobbu, dispraxere / anniai su coru = fàghere a gana mala Sinònimos e contràrios annaentare, innaentare Frases sos linnajolos fint anneados ca aiant bidu unu lupu mannu mannu bardanendhe ◊ si anneant si istentat a bènnere ◊ ti anneas che mama premurosa si no mi daent su bantu chi mi mérito 2. tanti est durci chi anniat su coru Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu embêter, énerver, déranger Ingresu to irritate Ispagnolu fastidiar Italianu infastidire Tedescu belästigen.

annervàre , vrb Definitzione giare o pigare a nérbios, fàere pèrdere sa passiéntzia, giare aggheju Sinònimos e contràrios alteriare, annervosare, spaxiai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu agacer, énerver Ingresu to irritate Ispagnolu irritar Italianu irritare, innervosire Tedescu reizen.

insutzuligài , vrb Definitzione batire fàmene, apetitu, disígiu, gana; fàere inchietare su cane Sinònimos e contràrios agganire, alluscai / airai, arrannegai, collobbiare, inchietae, inciulai, infuterare, intziminire, suberiare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu aiguiser l'appétit, donner l'envie (de), agacer Ingresu to irritate, to whet s. o.'s appetite Ispagnolu despertar el apetito Italianu stuzzicare l'appetito, inuzzolire, irritare Tedescu den Appetit reizen, begierig machen, reizen.

«« Torra a chircare