Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

iscalfíngiu , nm: iscarfíngiu, iscarfinzu, iscrafignu, iscrafíngiu, iscrafinzu, scarfíngiu Definitzione coment'e unu bruxoredhu, ispirtidura a sa carre (mescamente sa pedhe) chi batit sa gana de dha frigare o iscràfere; essidura de sa pedhe chi faet iscràfere; gana forte de calecuna cosa Sinònimos e contràrios malichinzu, mandhichintzu, pàpidu, papignu, ratinzu 3. li est bénnidu s'iscrafinzu de si chèrrere síndhigu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu démangeaison, eczéma Ingresu eczema, itch Ispagnolu picazón, picor, eczema Italianu prurito, eczèma Tedescu Juckreiz, Juckflechte.

ispirtíre , vrb: ispurtire, ispurtiri, spurtiri Definitzione sentire coment'e abbruxore, abbruxare, prus che àteru in sa carre, o in buca cun papares budhios; in cobertantza, dispràxere, o fintzes interessare meda Sinònimos e contràrios piciai, pistidhire, púnghere / interessai Frases a chie frigat chibudha dh'ispirtint is ogos ◊ su lati de sa figu ispurtit, fait a iscrafíngiu 2. e ite, t'ispirtit ca su cuadhu tuo no at bínchidu su pannu?! ◊ candu ant circau sa chistioni chi ispurtiat a issus mi ndi seu andau Tradutziones Frantzesu piquer Ingresu to tickle, to itch Ispagnolu quemar, lampar Italianu mordicare, pizzicare Tedescu beißen.

malichinzàre , vrb Definitzione èssere a iscrafíngiu, a papíngiu Frases candho a s'ómine li malichinzat su culu… annu de burdos! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu démanger Ingresu to itch Ispagnolu picar Italianu prùdere Tedescu jucken.

malichínzu , nm: malighinzu Definitzione coment'e unu pitzigoredhu a sa carre (mescamente sa pedhe) chi batit sa gana de dha frigare o iscràfere; gana forte de calecuna cosa Sinònimos e contràrios iscalfíngiu, mandhichintzu, pàpidu, papignu, ratinzu Frases si fit fudichinandhe sos naricros a malichinzu de tabbacu ◊ malighinzu a su nare o est briga o est banzu 2. si sentit in conca e in s'ischina unu malighinzu forte Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu démangeaison Ingresu itch Ispagnolu picazón, comezón Italianu prurito Tedescu Juckreiz, Kitzel.

mandhichíntzu, mandhichínzu , nm: mandhighinzu Definitzione su papare o istare manighendhe, papandho, nau fintzes de su chi podet fàere s'abba in su logu (ndhe pigat sa terra), in is materiales; coment'e unu abbruxoredhu in sa carre (mescamente in sa pedhe) chi batit sa gana de dha frigare o iscràfere; gana forte de calecuna cosa Sinònimos e contràrios mandhigadoria, maniconzu / iscalfíngiu, manichinzu, papignu, punghizu, ratinzu 2. che gatu candho est a mandhichinzu, de s'allegria no podet istare (P.Pireddu) Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu corrosion, démangeaison, chatouillement Ingresu corrosion, itch, tickling Ispagnolu corrosión, picazón Italianu corrosióne, prurito, vellichìo Tedescu Korrosion, Juckreiz, Kitzel.

manichínzu , nm: manighinzu Definitzione su manigare o istare papandho, nau fintzes de su chi podet fàere s'abba in su logu leandhoche sa terra, o fintzes is àcidos in is materiales; coment'e unu abbruxoredhu a sa carre (mescamente in sa pedhe) chi batit sa gana de dha frigare o iscràfere; gana forte de calecuna cosa / manighinzu de palas = (in cobertantza) disígiu de cropos, nau a ccn. chi no iscurtat Sinònimos e contràrios mandhichintzu / iscalfíngiu, malichinzu, pàpidu, papignu, ratinzu / cdh. magnatzona Frases m'abbàida su manighinzu chi ant fatu sos sórighes in sos trastes! ◊ cussa zente si che tzacat totue ca l'interessat su manighinzu! ◊ candho intrant a cumandhare promitint montes e mares sempre pro su manighinzu 2. si t'imbrígliat fulana ti passat su manighinzu!…◊ su bentu chelvinu benit a manighinzu totue ◊ pisedhu, mi pares a manighinzu de palas e buscas, si no baes! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu démangeaison Ingresu itch Ispagnolu picazón Italianu prurito Tedescu Korrosion, Juckreiz, Kitzel.

papígnu , nm: papíngiu, papinzu Definitzione coment'e un'abbruxore in sa carre (in sa pedhe) chi batit sa gana de dha frigare o iscràfere Sinònimos e contràrios apàpiu, iscalfíngiu, mandhichintzu, pàpidu, papiu, ratinzu / cdh. magnatzona Frases su sintzu est fendimí arrabiai de su papíngiu ◊ candu càstiu e no tocu mi pigat a papíngiu ◊ candho sa musca detadora at detau a càrigas faet a istúrrudus e a papíngiu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu démangeaison Ingresu itch Ispagnolu picazón, comezón Italianu prurito, pizzicóre Tedescu Juckreiz.

pissiòri , nm: pitigore, pitzigore, pitzigori, pitziori Definitzione genia de pistidhore in sa pedhe chi faet a iscrafíngiu, chi friet, paret de púnghere; fintzes gana manna de calecuna cosa Sinònimos e contràrios abbrugiore, budhiorza Frases si furint fatus púngiri de s'àrgia e iant inténdiu feti unu pissiori lébiu ◊ a pitziori ti pigant is gunnedhas mias? ◊ mancai siast arrullada, pitziori meda tenis! ◊ su iscràfiri meda fait a pitziori etotu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu démangeaison Ingresu itch Ispagnolu picor, comezón Italianu pizzicóre, prurito Tedescu Juckreiz, Jucken.

scarfíngiu , nm: iscalfíngiu*, scrafíngiu Definitzione coment'e unu abbruxoredhu a sa carre (mescamente in sa pedhe) chi batit sa gana de dha frigare o arrasigare a lébiu; gana forte de calecuna cosa Sinònimos e contràrios malichinzu, mandhichintzu, pàpidu, papignu, ratinzu Frases sa fà fait a scrafíngiu ◊ su scarfíngiu miu no ti at mai fatu fasciugu Tradutziones Frantzesu démangeaison Ingresu itch Ispagnolu picazón Italianu prurito Tedescu Juckreiz.

spurtíri , vrb: ispirtire* Definitzione pistidhire in sa carre comente faet cosa budhia, su sole o àteru, ma fintzes comente faet cosighedha a punta che lana tostada o tètera, cosa arrasposa; giare ifadu, coment'e de cosa chi punghet o pistidhit in sa pedhe Sinònimos e contràrios fríere, ispitudhare, ispitulare, papai, pistidhire, piticare Frases spurtit custu soli: seus in gennarxu e pareus in maju! ◊ notesta mi spurtiat custu pei, comenti dhu portu unfrau ◊ custu maglioni comenti mi tocat mi spurtit in su tzugu, ca sa pedhi est prus dilicada ◊ dhi spurtiat sa buca: fiat bíndhighi dis crocau 2. funt is ingiustítzias chi ti spurtint Sambenados e Provèrbios prb: a chini spurtit coit Tradutziones Frantzesu démanger, brûler Ingresu to itch, to smart Ispagnolu picar Italianu dare prurito, bruciare Tedescu jucken, brennen.