po , prep: pro Definitzione prep. chi s'impreat pruschetotu po inditare iscopu, ma fintzes càusa, favore, o precisare a ite, a chie, o cantu est limitada una cosa: cun su vrb. in sa forma de s'inf. tenet diferentes impreos no sèmpere bene distintos Sinònimos e contràrios ca Maneras de nàrrere csn: pro me, po mene, po mimi = a pàrrere meu (o fintzes po fàere bene a mimi, po torracontu meu); pro a tie = pro te, po tui; pro cantu no… = sigomente, andhe chi no…; pro èssere chi…, pro chi no… (valore cuncessivu) = cun totu chi…, fintzes si no…; pro èssere chi… = própiu ca…; pro… (+ vrb.) = in arriscos, in perígulu de…; su pro = totu su chi si podit nàrriri o cunsiderai a favori (de ccn. cosa); unu po un'àteru = in càmbiu, a su postu o in parti de un'àteru; pro gai…, pro gai e pro gai… = po cussu e po cussu, prusaprestu…; est biu pro miràculu, semus salvos pro sa fide = itl. mediante, per mèzzo di Frases babbu tou ti mandhat a iscola pro istudiare ◊ si triballat pro campare ◊ po atendi un'ómini nci bollit sa pobidha ◊ seu innòi po dhi fai cumpangia 2. po trassas assimbillat a su babbu, po bonugoru a sa mama ◊ pro bisonzos gai za mi arranzo a sa sola ◊ pro físsios za ndhe zughet, cussu! ◊ po cantu eis a bivi no dh'eis a iscaresci ◊ su chi apu fatu dèu, po Cíciu, no dh'at fatu mancu su fradi ◊ custu dhu fatzu po doveri ◊ ant brigadu pro chistiones de pàsculu ◊ mi seu dépia tupai is càrigas po su fragu mau ◊ ses istracu pro duos passos chi as postu ◊ cussu est su pràngiu po oi ◊ l'ant bantadu pro su bonu fàghere ◊ s'iscola, pro su chi bi fint pótidos andhare, no fit piàghida mancu a issos ◊ cumprendit allu po cibudha ◊ po mimi bai tui! ◊ si no fit istadu pro s'azudu sou no ndhe aias fatu de nudha a solu! 3. pro chi + cong. = mancari, fintzas si: pro chi mi apat renusciadu tempus e sorte, so sempre cudhu cumpagnu afetzionadu (G.A.Cossu)◊ sos míseros de benes e de pannos, pro chi sient astutos, parent tontos (M.Murenu)◊ so isperanno chi dhi fete cuntentu lizenno custa cantilena, pro chi no siet una balentia ◊ si li dant peta, màndhigat, pro chi siat peta de cane! ◊ po chi portis sa conca murra, lah no ti acontessat de arregolli surra! ◊ fit fémina bella, pro chi no apat tentu bona sorte 4. pro + inf. = si (ispantu), azummai: pro l'aer bidu a sa torrada, cun sos pes iscaldidos de suore!…◊ candho la fipo parturindhe l'apo penada duas dies: pro bi lassare sa vida, mama e fiza! ◊ pro mi ndhe pissiare, de su dolore! ◊ ndh'est rutu dae artu: pro bi lassare sa pedhe! 5. pro + inf. = a su postu de…, cantu chi…, pro gai e pro gai, pro cussu e pro cussu: pro che pèrdere su puntu de s'onore menzus cherio pèrdere milli benes! ◊ pro tènnere a mimme, at nau su sóriche, sórico sa soca! ◊ pístadi sa limba, pro nàrrere machines! ◊ mòrrere pro mòrrere menzus a betzu ◊ dh'apu pigada po èssi una fémina de bixinau ◊ pro gai nos líbberas a Barabba! ◊ po pedra e pedra za che ndh’at in Terra chi carrare ndhe podes tota die (Sale) 6. pro + inf. = càusa, ca: iscuru a chie pedit pro no àere! ◊ daghi si pesant, custos fogos mannos si movent pro no àere arresetu ◊ su mali parit mancu po tenni cumpangia ◊ cudhos chi de richesa fint dotados, pro èssere tontos sunt rutos a fundhu (G.Frassu)◊ su Sardu masedu no si est lamentau e po èssi masedu est sempri poboritu! ◊ si ti apo fatu un'averténtzia no l'apo fatu pro ti chèrrere male! ◊ po èsseres risortu, Deus meu, ghite regalu mannu chi mi as dau! (L.Loi)◊ piga custu, ma no po ti meritai, lah! 7. pro + bi + inf. = si + verbu, pro inditare disizu o impudu: e ite pro bi l'ischire, chie est cussu chi mi at fatu dannu… banzu li tia dare! ◊ e ite pro fàghere a paris, candho si ndhe tzacant a inoghe a furare!…◊ pro bi l'àere ischidu chi fit gai tramposu!…… ◊ po dh'ai iscípiu ca fiat pagu riconoscenti aici!… 8. meda cosa perdesi ma mi ndhe acunnortesi pro cantu no so mortu ◊ pro èssere chi ses mannu za ndh'as zutu de cabu!…◊ pro èssere chi so mannu mi depes rispetare de prus ◊ at tímiu po dh'arrestai ◊ pro chimbe francos chi tenimus che l'ispendhimus fora e chentza bisonzu puru!…◊ bosu ge fuedhais pagu, ma po tronai!… Ètimu ltn. pro Tradutziones Frantzesu pour Ingresu for Ispagnolu por, para Italianu per Tedescu für, zu, um, durch, wegen.

pravènda , nf: probenda, proendha, proenna, provenda, provendha Definitzione papare chi si giaet apostadamente a is animales, mescamente in bidha o candho no podent pàschere de ditu issoro; nau in cobertantza, cosa de papare bastat chi siat ma bista sèmpere che cosa prus bona o prus còmoda / dare sa proendha = abbrovendhare Sinònimos e contràrios achidarju, addescu, brevenda, musúngiu / cdh. pruenda, ttrs. prubendha Frases a su cadhu li ant postu sa proendha ◊ a cussos animales lis cheret dadu proendha ca ant manigadu pagu in campu ◊ mancari ingolumada a sa proendha, cussa crapa no ghirat desesi ◊ su trigu est proenna càlida 2. tue si ti mancat sa proendha no ischis istare! Ètimu ltn. probenda Tradutziones Frantzesu nourriture pour les animaux Ingresu daily provender ration Ispagnolu forraje, pienso Italianu profènda, biada Tedescu Haferration, Hafer.

sícas , nf pl Definitzione genia de ingestu chi si faet ponendho su pódhighe mannu in mesu de is àteros primos duos a púngiu serrau e ispudandho in su matessi tempus, dispretziandho a ccn. o calecuna cosa de mala manera, fintzes naendho Chi ti siches!, Chi si sichet! / pònnere o fàghere sas sicas Sinònimos e contràrios fica* Frases est partiu dae vidha, sa prima vorta, ponèndheli sas sicas ◊ li at fatu fintzas sas sicas de cantu no lu podet bídere! Tradutziones Frantzesu crachement pour mépris Ingresu hand superstitious practice Ispagnolu gesto hecho con el puño cerrado para traer mala suerte Italianu fiche Tedescu Feigen (derb).

trinnítu , nm Definitzione sa sonàgia prus pitica chi si ponet a su bestiàmene (prus che àteru a is angiones) Sinònimos e contràrios chícula, tintinnu, tríchili, tringhitu, trinnedhu Terminologia iscientìfica snl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu petit grelot pour agneaux Ingresu lamb harness-bell Ispagnolu esquila Italianu sonaglino per agnèlli Tedescu kleine Schelle.

údulu , nm Definitzione cambu mannu de mata cun is cambos prus piticos segaos lassandhondhe un'orrugu curtzu, fichiu prantau in terra po apicare cosa o fintzes poderare naes de mata càrrigas de frutu o bide in artu Sinònimos e contràrios frucàrgiu, iltatu, pontedhu, puntale, trumponi, uduri Ètimu ltn. mutilus Tradutziones Frantzesu tige en bois pour accrocher qqch. Ingresu fork Ispagnolu puntal, horquilla Italianu appenditóio Tedescu Ständer.

«« Torra a chircare