ammítere, ammíti , vrb: ammítiri Definitzione atrogare, cunfirmare in calecuna manera su chi dhi funt betandho o acusandho, a unu; arrecire, o pigare a unu a calecunu logu o impreu; èssere de acórdiu, lassare fàere Sinònimos e contràrios addulgare, ammitire, atorgare, avriare 1, cufessare / leai, picare / adduire | ctr. denegare, necare 3. mi boliant fai su trapiantu, ma no apu ammítiu Tradutziones Frantzesu admettre, reconnaître Ingresu to admit Ispagnolu admitir Italianu amméttere, accettare Tedescu zugeben.

«« Torra a chircare