Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
amédhu , nm: ammedhu Definizione
su istare e abbarrare bene impare, su èssere avesos a istare impare; su fàere cambarada / leare a s'amedhu, cun amedhu, a amedhu = a frandigu, sentza de timi, sentza de fai timi, coment'e cosa chi si connoscit, chi s'istimat
Sinonimi e contrari
amadura
/
camedha
Frasi
cussos si connoschent dae meda ma no ant fatu amedhu: a istare paris no lis piaghet
2.
pàsidu riu chi fascat su coro in profundhos e a s'amedhu a s'amedhu crebat in írrios de isperas ◊ dae terra eo ndh'acollo onzi buconedhu ca ancora lu traballo cun amedhu (G.Ruju)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
union,
sociabilité
Inglese
union,
sociability
Spagnolo
sociabilidad,
avenimiento
Italiano
unióne,
socievolézza
Tedesco
Einigkeit,
Geselligkeit.
cuncódria , nf: cuncóldia,
cuncórdia Definizione
su istare o andhare a cumone e acórdiu, su èssere de sa matessi idea; sa manera de si bestire o de pònnere su bestimentu; genia de prendha de prata, a cadena, cun apicone, o àteru chi si ponet in bestimentu; aparíciu chi serbit a calecuna cosa e, su pl., totu su chi serbit po fàere sa farra: sedatzos, cherrigu, terudha, e àteru, ma fintzes unas cantu cosas pigadas impare
Sinonimi e contrari
armonia,
pache,
unione
| ctr.
iscórriu,
iscuncórdia
Modi di dire
csn:
èssere de cuncórdia = a cuncórdia, de acordu, cuncordos; amori e cuncórdia = una zenia de fiore (Amaranthus tricolor); preparai is cuncórdias = ammanitzare totu sos trastes chi serbint pro farinare
Frasi
daghi fiant de cuncórdia, s'isposu andhaiat a dommo de s'isposa ◊ s'intzaurrat de gana bella e, cun su trabballu e sa cuncódria de sa genti, de cuss'arrogu de terra ndi at fatu un'ispitzuedhu de paradisu ◊ custa est cuncóldia e istima de frades
2.
a is giòvunus, po cumenti si bistint, fait a dhis fai s'alimúsina: ita mi siat sa cuncódria! ◊ su tiàulu e chi s'at nàsciu cun cuncódrias e totu, crei ca cuncunu de cussus Balillus si pinnicat a crutzu!
3.
in cortili dhoi tengu sa cuncódria po arrustiri, aici no feus fumu aintru de domu
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
concorde
Inglese
concord
Spagnolo
concordia
Italiano
concòrdia,
insième (nm.)
Tedesco
Einigkeit,
Gesamtheit.