àghedu , nm: àghidu, àidu, àitu Definizione tretu de muru o de cresura largu de dhue pòdere passare gente e bestiàmene, mescamente s'intrada de cungiaos serrada a geca o àteru serru Sinonimi e contrari barcaxu, ciassu, geca, ingiassu, intrada Modi di dire csn: pesàreche un'àidu = serrare un'àidu a muru; apèrrere s'àidu (chistionendhe de ideas, maneras de fàghere, costumas e gai) = comintzare, iscrizeniare de comente si est fatu semper, cambiare, bogare moda noa, azuare in carchi cosa comente e faghindhe istrada, andhendhe addainanti, dendhe una possibbilidade in menzus; fàghere àidu = abbèrrere su logu, sa cresura, prus che àteru colendhe afaiu zente o animales Frasi in s'àghedu sa zente intrabat a s'ortu a bíbere in sa funtana ◊ s'àidu serrèmalis e curemas su malàidu! ◊ fachent passibales chentz'àghidu e ne istupu 2. sa zente zúdigat a chie aperit sos àidos ◊ chie est chi nos at apertu semper s'àghidu in s'ora de su bisonzu? ◊ s'àidu pro s'errore est sempre apertu Cognomi e Proverbi prb: àidu abbertu, cunzadu fertu! Etimo ltn. aditu(m) Traduzioni Francese passage, brèche Inglese passage, breach Spagnolo paso, brecha Italiano varco, bréccia Tedesco Durchgang, Bresche.

búca , nf: buga 2, vuca Definizione in sa carena de un'animale, s'imbucu o intrada de s'aparatu chi digirit s'alimentu, ue s'intrat e si màtzigat su papare e si faent giai totu is sonos de sa boghe; intrada de calecuna cosa, de calecunu logu (buca de istògomo, de forru, de sacu, de ampudha, de funtana, de foghe o de erriu, de nassa, de péntuma, de ponte, de istafa, de caragolu, de cannone, e àteru); logu istrintu, inter duas puntas de monte, duos muros, duas domos, o àteru / min. bucaredha, buchichedha, buchigedha; is partis de sa b.: is barras, sa limba, is ghinghias, trintaduas dentes, is lavras, su paladari (o chelu), s'àngula Sinonimi e contrari buchera, imbucu / istrintógliu Modi di dire csn: is corrus de sa b. = sas calches de sas laras, ue sas laras si abbojant apare, a un'ala e àtera; buca bacada = buca pitichedha, buchita; pònniri o fai b. bella = fàghere buca bona, chi li abbarrat gustu chi piaghet (nadu de cosa de manigare); calai is sàlias de b. = coment'e leare su sabore de una cosa bona chi si abbàidat o chi si disizat; leare b., fagher b. a una cosa = abbituaisí a dha papai, a dha bufai; abarrai a b. sidhia = istare mudos, no nàrrere faedhu; portai, leare, giúghere in b. a ccn. = faedhare (male) de unu, zudigare; faisí sa b. a ludu = faedhare debbadas; èssiri buca modhi = (nadu de unu), lassàresi conchinare a donzi cosa, zusta o nono, bona o mala, (nadu de su cocoi: zúghere s'oru de sa corza, in s'ala abberta, tropu fine, chentza cumprida); fai bucas lègias = fàghere a ríere faghindhe inzestros cun sa buca, istròchere; pigai is fuedhus de b. a unu = nàrrere su chi s'àteru fit pessendhe de nàrrere; bucas mortas = zente chi no serbit a nudha; b. baralla = pessone chi faedhat afaiu; certai, fuedhai a b. manna = a boghes, cun afuta, a s'airada; b. de forru (nadu de unu)= chi faedhat a boghes, chi costumat a faedhare male; cagare a unu a b. = fàghereli birgonza manna, tropu; pònnere o betare a ccn. a b. a terra = arruinàrelu; fuedhai a b. ’e tzàpulu = faedhare coment'e a buca prena, de no cumprèndhere bene su chi si narat; iscuru che in b. = iscuriu meda, iscuriu mortu; buchemeli = annaemele, zanaemuru; maleuca (male de o a buca) = bucamala, zenia de maladia chi benit a buca a sos animales; bucamala (sa ’uca mala, sa bona ’uca)= su grodhe; b. de cani, de lioni = zenia de erba chi faghet su fiore chi assemizat a sa buca de unu cane, o de unu leone; buchedha = zenia de crobu betadu a s'animale a sa barra de fundhu, pro lu leare a fune; pagare sa buca = pagare sa contravintzione pro su dannu chi faghent sos animales manighèndhesi su laore Frasi at fatu unu pràngiu de cosas lichitosas chi faint sparuedhai sa buca ◊ sas crocas fint sapurias chi no si catzabant dae buca! ◊ fait càschidus aici longus chi is corrus de sa buca dhi arribbant a is origas ◊ apustis manigadu, unu bículu de casu cumponet sa buca ◊ a buga aperta miro su meràculu (G.Brocca) 2. est iscuru che in buca, che l'intrat s'iscuru in buca ◊ at abbertu sa buca che portale ◊ túpadi sa buca, lassa de nàrrere male! ◊ gei portas buca: fuedhus maus, frastimus, certus!… 3. Pontetzu est a tres bucas ◊ so tota die in buca de furru faghindhe sa cota ◊ in sa buca de Mammuscone che at rutu polcos ◊ fit sétiu in buca de zanna 4. cussos si no zughent in buca a calicunu no podent istare! ◊ si no lis daes nudha ti faghes leare in buca ◊ lodhe, a tie ti che cagant a buca e mancu ti ndhe sapis! ◊ a su fillu dh'acanaxat a buca manna po istudiai ◊ eandhe sàmbene a mi giúghere in buca donzunu!… 5. in cussa buca frimmat fintzas sas màchinas, su bentu, ca colat incanaladu ◊ in cussa buca, ca est logu artu, bi tocat bentu forte 6. apenas unu póveru istat reu che l'imbolades torra a buca a terra! ◊ s'ispesa chi ant fatu at postu a buca a terra su Comune (A.Spano) Cognomi e Proverbi smb: Bucca / prb: a buca tancada no b'intrat musca Terminologia scientifica crn Etimo ltn. bucca Traduzioni Francese bouche, passage, col Inglese mouth Spagnolo boca Italiano bócca, varco, vàlico Tedesco Mund, Durchgang.

«« Cerca di nuovo