Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
cúmburu , nm: cúmeru,
cúmmeru,
cúrumu Definizione
a parte de pitzu de is còscias de su burricu, de su cuadhu, de su boe, su tretu comente acabbat s'ischina: si narat prus che àteru foedhandho de animales, ma calecuna borta fintzes de gente; parte de asegus de su fosile
Sinonimi e contrari
arrigali,
illumbu,
nàdia
/
cdh. cúmmaru,
ttrs. cúmaru
/
cuàrtziga
Modi di dire
csn:
pònnere cúrumos = ingrassai; su cúmburu de su forru = sa parte de subra, tundha, a parte de fora; èssi cúmburu apari = (corcados) a palas furriadas, cúmeros cun cúmeros
Frasi
in cúmmeros pesat a sonare sa trumba sua cun sonu chi soliat… insurdare! (A.Serra)◊ bella baca: cúmeros bellos, un'ischina lada! ◊ su cani si est postu a cúmburu a terra ◊ nci fiant arrutas totu is duas a cúmburu a susu ◊ sos catziadores fint acantu a li giòmpere a cúrumos a sa fera
2.
a ndhe at postu de cúrumos de candho ch'est intradu in cussa famíllia!
3.
est unu fusile cun su cúrumu a fàcia umana
Terminologia scientifica
crn
Traduzioni
Francese
lombes,
fesse
Inglese
buttock
Spagnolo
lomo,
nalga
Italiano
lómbo,
nàtica
Tedesco
Lende,
Hinterbacke.
nàdia , nf: nàdica,
nàdiga,
nàriga,
nàtica Definizione
in sa carena de su cristianu, su tretu prus imprupiu e tundhu a parte de fora de sa còscia in artu apalas
Sinonimi e contrari
cadràdhara,
cúmburu
Modi di dire
csn:
caentare sas nàdigas a unu = leàrelu a isculivitas; pònnere un’oju per nàdica = pònnere su nasu in culu; punta de n.= su tretu chi essit de prus
Frasi
sendhe pitzinnu deo, dogni pisedha fit tapada dae conca a pes: oe usant sa minigonna sestada a puntighedha de nàdiga ◊ si no mi l'agabbas de dare ifadu ti caento sas nàdigas! ◊ nara, mali arrispetau, chi mi dha fais pigai una pértia de sarmentu ti dhas iscardígiu bèni bèni is nàdias!…
Terminologia scientifica
crn
Etimo
ltn.
natica
Traduzioni
Francese
fesse
Inglese
buttock
Spagnolo
nalga
Italiano
nàtica
Tedesco
Gesäßhälfte,
Gesäßbacke.