dimandhòne , nm Definizione chie andhat a pedire, pòberu chi cricat alemúsina Sinonimi e contrari dimandanti, mendhicu, pedidore, peduleu, pedulianu, petiteri, pidore / cdh. dimandoni Frasi no apo fàcia de mi presentare: comente so, mancu dimandhone! ◊ no mi lasses apitu in carrera che unu dimandhone ◊ apustis de dies e dies de dimandhone est torradu a domo sua Traduzioni Francese mendiant Inglese beggar Spagnolo mendigo, pordiosero Italiano accattóne Tedesco Bettler.

fadigósu , agt Definizione chi tenet o giughet fàdigu, chi est a fàdigu, in poberesa manna (e nau mescamente a disprétziu) Sinonimi e contrari famicosu, pedhitzoni Frasi nci at genti fadigosa e matrachera chi atru non pentzat che a fai mali! Etimo srd. Traduzioni Francese gueux Inglese tramp Spagnolo mendigo, pordiosero Italiano pezzènte Tedesco arm, elend.

istravàciu , agt, nm: istravàgiu, stravàciu Definizione nau de ccn., chi est malegontzu, matratu, nau de cosa, chi est consumada, ispaciada, bècia; frazadura, manígiu chentza reguardu / èssere de istravazu = de manizu mannu, manizadu a meda, pro cosa bruta Sinonimi e contrari fadicosu, famicosu, pedhitzoni, pedidore, pobiritedhu / iscrau / cossumidura, finigoni, ispitidura Frasi is propietàrius si fiant benni su braberi a peis po no s'imbesturai in butega cun cudhus istravàcius chi teniant fragu de sudori (B.Lobina)◊ vida lègia fiat sa sua, cun su babbu sempri apitzus che unu meri cun is istravàgius ◊ sos pilocos a issa la tratant che una tzerachedha de istravazu Traduzioni Francese gueux Inglese tramp Spagnolo mendigo andrajoso Italiano pezzènte Tedesco armer Schlucker.

mendhícu, mendhígu , nm: mendigu, míndhigu, mindigu, mindingu, minnigu Definizione su èssere in bisóngiu meda de dèpere andhare a pedire; chie andhat a pedire, pòberu chi cricat alemúsina Sinonimi e contrari bisognu, mendighéntzia, poberesa / dimandhone, pedidore, pedulianu, pidore / atzicadura, atzicaria Modi di dire csn: èssiri a mindigu = a mendhica, a merghinzu, a retentu, in su bisonzu, a pagu a pagu (pagu a tropu); zare, dare a mindigu a mindigu = a pagu a pagu 2. avaru ses? míndhigu moris! ◊ issu agiudat is pòburus mindigus 3. chi no si biat prus genti iscorriada a mendigu po su pani! ◊ bos rendho tantas gràscias, ma no cantas ndhe meressides, ca totu apo a mindhigu ◊ est a mindigu de alimentu Traduzioni Francese mendicité, mendiant Inglese mendicity, mendicant Spagnolo mendicidad, mendigo Italiano mendicità, mendico Tedesco Betteln, Bettler.

pedidòre, pedidòri , nm, agt: petitore Definizione chie andhat a pedire, pòberu chi cricat alemúsina, chi andhat a pedire Sinonimi e contrari dimandhajolu, dimandhone, pedulianu, petiteri, pidore, pobiritedhu Frasi bi cheret fàcia manna che pedidore ◊ unu póberu tzegu pedidore mi at fatu pena ◊ in bidha nostra no che ndh'at de petitores: sa tzente istat bene ◊ fit menzus cun tegus tribbulare chi no andhare in terr'anzena pedidore 2. at postu cantone a unu padre pedidore Cognomi e Proverbi prb: s'ómine in bidha anzena pedidore paret Etimo spn. pedidor Traduzioni Francese mendiant Inglese mendicant Spagnolo mendigo, pordiosero Italiano mendicante Tedesco Bettler.

pedugliànu , agt, nm: pedulianu Definizione chi o chie andhat a pedire, pòberu chi campat de alemúsina; fintzes unu chi acostumat a pedire, a istare a su pedi pedi Sinonimi e contrari dimandanti, dimandhajolu, dimandhone, mindigheri, pedidore, pedulache, peduleu, peduncheu, pidore / pedixolu Frasi istórias, cantones fit bendhendhe unu pedulianu istropiadu ◊ est totu male bestidu paret unu pedulianu ◊ sunt a briga che pedulianos in loza Etimo srd. Traduzioni Francese mendiant Inglese mendicant Spagnolo mendigo, pordiosero, limosnero Italiano accattóne, mendicante Tedesco Bettler.

pobiritédhu , agt, nm Definizione chi o chie est in bisóngiu meda de andhare a pedire Sinonimi e contrari dimandhajolu, dimandhone, mendhicu, pedidore, pedulianu, pidore Frasi pobiritedhu fiat cudhu chi passiat a circai s'allemúsina! ◊ a cussu pobiritedhu dh'at mortu su frius Traduzioni Francese mendiant Inglese mendicant Spagnolo mendigo Italiano mendicante Tedesco Bettler.

«« Cerca di nuovo