apistichinzàre , vrb: apistighignare, apistighinzare, pistichinzare Definizione pònnere, pigare o tènnere pistighíngiu, arreolu Sinonimi e contrari afruscare 1, apensamentai Frasi custa màzine chi li ant presentau l'at apistichinzau ◊ candho at bidu chi su pisedhu no fit torradu ancora, su babbu comintzeit a si apistighinzare ◊ si apistichinzat pro sa salute Etimo srd. Traduzioni Francese s'agiter, être inquiet Inglese to crave Spagnolo zozobrar, estar intranquilo Italiano avére o méttere inquietùdine, smània Tedesco von Unruhe erfaßen werden, Unruhe verursachen.

apitàre , vrb: apitzare 1 Definizione istare apitu, abbaidandho a ccn. disigiandho de su chi tenet, o chi portat, coment’e pedindho a ndhe dhi giare Sinonimi e contrari acogai, apatèssiri, apedhiae, apètere, apetire, desizare Frasi proite depo istare apitendhe abbaidendhe a manos suas?! ◊ istat apita apita abbaidendhe a li dare cosa candho si ndhe podet triballare! ◊ sa pisedhina est apitendhe sa cariasa ◊ lèvache cussu cane ca est apitendhe sa peta! ◊ sas pitzocas in partza e sos ómines abbadiandhe e apitzandhe! Etimo srd. Traduzioni Francese convoiter Inglese to crave for Spagnolo desear, codiciar Italiano bramare, guardare con desidèrio Tedesco begehren.

arrachèdiri , vrb: arrechèdede, arrechèdere, arrechedi, arrechèdiri, errechèdere, rechèdere* Definizione andhare bene meda, fàere bene, pràghere, nau mescamente de cosas de papare o chi asséliant unu bisóngiu coment'e chi siat própriu cussa sa chi pedit s'organísimu Sinonimi e contrari cufàchere, piàchere, renchènnere | ctr. nòcere Frasi su cocòi fatu in domu parit chi arrachedat! (A.Garau)◊ su binu no mi arrachedit meda! ◊ a mengianu su sonnu praxit, arrechedit ◊ mi arrechedet de bufare una tassa de binu, papandhe ◊ a parte de chitzu s'intendhit sa friscura e arrechedit a si bestire Traduzioni Francese désirer ardemment Inglese to crave for Spagnolo apetecer, desear Italiano appetire Tedesco begehren, Appetit erregen.

«« Cerca di nuovo