Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
abbèrrere , vrb: abèrrere,
abèrriri,
apèrrede,
apèrrere,
obèrrere Definizione
istesiare duas partes o duas cosas fatas po abbarrare impare; fàere logu a passare, su ndhe tirare su tapu; foedhandho de frores o matas, isparare, bogare cambos noos, ispràghere is butones faendho linna noa / ind. pres. abberzo, abbèglio / pps. abbertu, abertu, obertu, apeltu, apertu; ger. aperindho; impr. aprexat!; cong. abrexat, aperjazas
Sinonimi e contrari
abberberedhare,
afilai,
allargai,
cannire,
fresai,
irganzare,
sacai,
scaringiai
| ctr.
cugnare,
serrai
Modi di dire
csn:
abbèrrere sa manu = istirare sa manu, e fintzas dare sa cosa; abbèrrere sa buca = (puru) fuedhai; abbèrrere su brussu = indoliri su brutzu a fortza de trabballai a una manu pighendi ccn. aina; abèrriri sa menti = istare atentu, imparare, istoigare a unu pro chi imparet, fàghere a cumprèndhere meda; abbèrrere su coro a unu = tocai bèni bèni su sentidu (pruscatotu in su sensu de disprexeri, de atzíchidu); abèrriri is ogus a unu = avertire a ccn. de carchi cosa chi li podet fàghere dannu, fàghereli a cumprèndhere o a ischire sa cosa; abèrriri butega = pònnere butega e comintzare a triballare o a bèndhere; abèrriri unu pegus = segàrelu in bentre a ndhe li bogare su matímine, faghíndhelu a peta; abbèrrere a unu (cristianu)= operàrelu, segàrelu pro li fàghere operassione in ispidale
Frasi
apelzeint camminos pro giumpare sos serragos arestes e pedrosos (A.Casula)◊ po su chi ses faendho aperi s'ogu! ◊ beni chi apelzo giannas e fentanas pro ti retzire! ◊ abbèglio sos ocros istronatu e azicu resesso a cumprènnere inumbe so ◊ est tempus chi aperjazas sos ocros e chi pompiedas! ◊ abberi cuss'ampulla e beta a bufare! ◊ cantu bortas mi as bistu aperindho e serrandho is portas? ◊ prega chi s'abrexat sa porta!
2.
in s'arrocu a isse l'abberint su passu cun rispetu e si càgliant totu ◊ sa die si fateit iscuricosa e si aperzeint sas nues a lampos
3.
custa linna si est totu abberta ◊ sa terra si est totu abberindhe de su sicore meda
Etimo
ltn.
aperire
Traduzioni
Francese
ouvrir,
crocheter
Inglese
to open,
to force open
Spagnolo
abrir,
descerrajar
Italiano
aprire,
schiùdere,
scassinare
Tedesco
öffnen,
aufbrechen.
scadrancài , vrb: iscadancare*,
scardancai Definizione
istacare sa cadanca; tirare o bogare de fundhu, de is arraighinas, iscosciare, orrugare totu (nau de cosa firma)/ s. una porta = betàrendhe una zanna, iscancarare
Sinonimi e contrari
irfraigare,
iscancarai,
iscratzare,
ispitzigare,
tostare
/
irraighinare
2.
su partiri suu fiat istau coment'e a ndi scardancai una mata de terra ◊ is piciochedhus nd'iant scardancau is téulas de teulara ◊ is maistas fiant pagadas po ndi scadrancai dónnia fuedhu chi iaus imparau de babbu e mamma
Traduzioni
Francese
crocheter
Inglese
to force open
Spagnolo
descerrajar,
forzar
Italiano
scassinare
Tedesco
aufbrechen.