Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
acomunài , vrb: acomunare Definizione
pònnere a cumone, pigare cunfidàntzia cun ccn. o calecuna cosa / cussu si acomunat cun totu = istat o si agatat bene cun totugantos
Sinonimi e contrari
abbetuare,
abesare,
acostumai,
arranguai,
ingustai
Traduzioni
Francese
lier amitié,
se familiariser
Inglese
to familiarize
Spagnolo
aunar,
familiarizar
Italiano
accomunare,
familiarizzare
Tedesco
vereinigen,
sich vertraut machen.
amigànsia, amigàntzia , nf Definizione
su èssere amigos, su èssere in bonas, su àere bonu tratamentu s'unu cun s'àteru, su si bòllere e fàere bene; si narat fintzes po afancedhamentu / cojonzu de a. = chentza innamoramentu
Sinonimi e contrari
amichéssia,
amistade,
amistàntzia
| ctr.
disamistade,
inimigànscia
Frasi
ndhe l'aiat regorta e intrada a domo, a cudha fémina, e dae cue est nàschida s'amigàntzia ◊ amigàntzias bellas mi apo fatu
2.
cussu est unu cojuonzu sena amore ma de amigànsia
Etimo
ctl.
amigansa
Traduzioni
Francese
amitié
Inglese
friendship
Spagnolo
amistad
Italiano
amicìzia
Tedesco
Freundschaft.
amistàde, amistàdi , nf: amistari,
amistate Definizione
su èssere amigos, su èssere in bonas, su àere bonu tratamentu s'unu cun s'àteru, su si bòllere bene; su si dha intèndhere cun àtera fémina o àteru ómine, cun fémina angena o cun ómine angenu
Sinonimi e contrari
amigàntzia
/
fancedha,
fancedhu
| ctr.
disamistade,
inimigànscia
Frasi
regnet sentza neu s'amistade (A.Serra)◊ totu s'oro chi bi amus in su mundhu l'aia trasformadu in amistade! (F.Satta)◊ si sont perdonatos e torratos in amistate ◊ chini pecat si perdit s'amistadi de Deus
3.
s'amistari fut apostau abetendi po intrai a domu de s'amiga ◊ si no buscant amistade, medas si dent cojuare
Cognomi e Proverbi
prb:
faedhos de cara no perdent amistade
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
amitié,
concubin
Inglese
friendship,
husband de facto
Spagnolo
amistad,
concubino
Italiano
amicìzia,
concubinato,
concubino
Tedesco
Freundschaft,
Konkubinat.