trobía , nf: trovia, trúbia, truvia, túrbia Definizione una mesa crucuriga imbuidada fata adata po umprire; terudha manna de ortigu, de linna; genia de safata o lachedhu de ortigu a pònnere a papare po medas / pònniri sa trobia a sa carrada = tocare su binu nou Sinonimi e contrari tzuchita / conchedha 1, gupada, istrubia, obria, sàssula, terudhone, trobiola / cartina Frasi umpriat de su lapiolu una túrbia de abba budhia e la ghetabat a sos isportinos ◊ bendhet tazeris, truvias, trudhas, furchetas, cociaris ◊ a santandria ponidhi sa trobia! 2. bi at trobias prenas de petza a budhiu Terminologia scientifica ans Etimo ltn. trublium.

trobía 1 trebèa

«« Cerca di nuovo