isperdimènta, isperdiméntu , nf, nm Definizione su ispèrdere, su distrúere; sa cosa distruta; su si pèrdere / cúrrere a i. = a tretos de s'ispèrdere, de s'iscollare Sinonimi e contrari isperdidura, isperdinzu, isperdissione, istralia, istrubberia / stramancamentu 2. bastat a si fai una passillada in su sartu po biri s'isperdimentu de is bíngias: ndi at abarrau isceti calincuna! 3. paritzos sónnios contant de isperdimentos in vadhes astrintas, in locos malos e in grutas Etimo srd.

«« Cerca di nuovo